2 definiții pentru părăsitor
Explicative DEX
părăsitor, ~oare smf, a [At: ANON. CAR. / Pl: ~i, ~oare / E: părăsi + -tor] 1-12 (Îvr) (Persoană) care părăsește (1-12).
Arhaisme și regionalisme
părăsitor, părăsitoare, adj. (înv.) care părăsește.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: părăsitor
părăsitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)