5 intrări
74 de definiții
din care- explicative (36)
- morfologice (14)
- relaționale (12)
- etimologice (3)
- specializate (4)
- argou (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
păra1 sf vz para3 corectat(ă)
păra2 vtr [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 59v/19 / Pzi: par / E: ml parare] 1-2 (Înv) A (se) apăra.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PARA3, parale, s. f. 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi; mică monedă turcească de argint care a circulat și în Țările Române în sec. XVIII-XIX; (astăzi) ban de valoare mică. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioară) = a nu avea (nici) un ban. Până într-o para sau până la (o) para = până la ultimul ban; exact (din punct de vedere bănesc). Nu face nici o para (chioară sau nici două parale) sau nu face parale = nu are (nicio) valoare, nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de două parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut. ♦ P. gener. Monedă (metalică). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani mulți. (Fam.) A face parale = a fi valoros, de preț. A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva. – Din tc. para.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PARĂ1, pare, s. f. Flacără, văpaie; p. ext. căldură dogoritoare, dogoare. ◊ Loc. adj. De pară = roșu aprins (ca flacăra); arzător, dogoritor. ◊ Expr. A trece (sau a sări) prin foc și pară = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. A se face foc și pară (de mânie) = a se supăra, a se mânia foarte tare. Foc și pară = înfierbântat, îndârjit; supărat, înfuriat. ♦ Fig. Sentiment puternic și chinuitor; înflăcărare; chin sufletesc, dorință chinuitoare. – Din sl. para.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÂRĂ, pâre, s. f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamație. ♦ Acuzație, învinuire. 2. Denunț. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (Înv. și reg.) Proces, judecată. [Pl. și: pâri] – Din pârî (derivat regresiv).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÂRĂ, pâre, s. f. 1. Plângere făcută împotriva cuiva; reclamație. ♦ Acuzație, învinuire. 2. Denunț. 3. Calomnie, defăimare; clevetire, bârfeală. 4. (Înv. și reg.) Proces, judecată. [Pl. și: pâri] – Din pârî (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
POARĂ s. f. (Reg.) Ceartă, vrajbă, gâlceavă. ◊ Loc. adv. În poară = împotrivă, în contra, în ciudă. ◊ Expr. A se pune în poară (cu cineva) = a se contrazice cu cineva, a se împotrivi cuiva, a se lua la ceartă. – Din sl. pora.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POARĂ s. f. (Reg.) Ceartă, vrajbă, gâlceavă. ◊ Loc. adv. În poară = împotrivă, în contra, în ciudă. ◊ Expr. A se pune în poară (cu cineva) = a se contrazice cu cineva, a se împotrivi cuiva, a se lua la ceartă. – Din sl. pora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
para3 sf [At: NECULCE, L. 382 / V: (reg) păra, părauă / Pl: ~ale, (reg) ~auă / E: tc para] 1 (Înv) Monedă turcească mică, de argint, care a circulat în țările române și a cărei valoare era egală cu a patruzecea parte dintr-un leu (1) nou. 2 (Înv) Unitate divizionară monetară românească egală cu a suta parte dintr-un leu (3) vechi. 3 Ban de valoare mică. 4 (Pop; îs) La o ~ cinci Ruletă. 5 (Îlav) Până într-o ~ sau până la (o) ~ Până la ultimul ban. 6 (Îe) A nu avea (nici o) ~ (chioară sau frântă ori de ac) A nu avea bani. 7 (Îae) A fi sărac. 8 (Îe) A ști câte ~le face (cineva) A ști că cineva nu prețuiește prea mult. 9 (Reg; îe) A nu ști (sau a nu vedea) câte ~le face sfanțul A nu prețui ceva sau pe cineva la timpul potrivit. 10 (Îe) A nu(-i mai) face (pielea nici) două ~le sau a nu plăti două ~le ori a nu face ~le (sau nici o ~ chioară) ori (reg) a fi trei de o ~ A nu avea nici o valoare. 11 (Îe) A lega ~aua cu zece noduri A fi zgârcit. 12 (Fam; îe) A lua (sau, reg, a apuca) la trei -le (pe cineva) A-i cere socoteală cuiva pentru ceea ce a făcut. 13 (Îe) A lua la (sau în ) trei ~le (pe cineva) A-și bate joc de cineva. 14 (Îe) A face (pe cineva) de trei (sau de două) ~le A certa aspru pe cineva. 15 (Fam; îe) Ca o ~ Fără discuție Si: (fam) ca un leu. 16 Monedă. 17 (Reg) Bancnotă. 18 (Fam; mpl; lsg csc) Bani. 19 (Pex) Avere. 20 (Îe) ~le bune Bani mulți. 21 (Fam; îe) A face ~le A fi de preț. 22 (Reg) Model de împletitură de ciorapi, făcută cu andrelele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pară1 [At: PSALT. 224 / V: (reg) pără / Pl: (rar) ~re, (reg) pări, peri, pere / E: slv пара] 1 sf (Îvr) Emanație puternică. 2 sf (Îvr) Sul de fum. 3 sf Parte luminoasă, mobilă și dogoritoare care se înalță dintr-un corp aprins Si: flacără. 4 sf (Spc) Vâlvătaie. 5 sf (Pex) Dogoare. 6 sf (Îla) De (sau în) ~ Arzător. 7 sf (Îal) Roșu aprins, ca para focului. 8-9 sf (Îljv) (Cu) foc și ~ (În mod) înverșunat. 10-11 sf (Îal) (În mod) îndârjit. 12-13 sf (Îal) (Care este) furios. 14-15 sf (Reg; îal) (Care este) sprinten. 16 sf (Îe) A trece (sau a sări) prin foc (sau, rar, prin apă) și ~ A înfrunta orice primejdie pentru atingerea unui scop. 17 sf (Îe) A se face foc și ~ (de mânie) A se supăra foarte tare Si: a se înfuria, a se mânia. 18 av (Asr; îs) Roșu ~ Foarte intens. 19 sf (Fig; îvr) Intensitate. 20-21 sf (Fig) Sentiment puternic (și chinuitor). 22 (Fig) Entuziasm. 23 (Fig) Chin sufletesc. 24 (Fig) Dorință chinuitoare Vz foc. 25 (Reg) Trăsnet. 26 (Orn; reg; îc) ~ra-focului Gușă-roșie (Erithacus rubecula rubecula). 27 (Bot; reg; îac) Garofițe (Dianthus chinesis). 28 (Bot; reg; îac) Arșinic (Lychnis calcedonica). 29 (Reg) Tăiș al toporului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
părauă sf vz para3
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pără4 sf vz poară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pără3 sf vz pâră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pără2 sf vz pară1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pâr3 sn vz pâră
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pâră sf [At: PSALT. HUR. 5v/2 / V: (îrg) pără[1], (înv) pâr sn / Pl: ~re, ~ri / E: pvb pârî] 1 (Înv) Neînțelegere. 2 (Înv) Ceartă. 3 (Înv) Învrăjbire. 4 (Jur; spc) Judecată. 5 (Îrg; îlv) A avea ~ (cu cineva) sau a se băga în ~ri A se judeca. 6 (Îvp; îe) A face (o) ~ (asupra cuiva) sau a da în (ori la) ~ (pe cineva), a pune ~ (pe cineva), a băga ~ (după cineva) A da în judecată pe cineva. 7 (Îvr) Pedeapsă pentru păcatele săvârșite. 8 (Îvp; înv; șîs carte de ~) Plângere făcută împotriva cuiva. 9 (Îvp; spc) Act prin care se cere deschiderea unui proces Si: acțiune în justiție. 10 (Îvp) Temei juridic al acțiunii în fața unui organ de justiție, a unei persoane care este împuternicită să judece. 11 (Îvp) Cauză supusă dezbaterilor unei instanțe Si: pricină. 12 (Pop; îlv) A aduce ~, a ridica ~, a face ~, a porni ~ A acuza. 13 (Pop) Denunț. 14 (Pop) Defăimare. 15 (Pop) Clevetire. corectat(ă)
- În original, fără accent — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poară sf [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 117 / V: (reg) pără, por / Pl: (rar) ~re / E: slv пора] 1 (Îrg) Împotrivire. 2 (Construit cu verbul „a fi”) Ceartă. 3 (Îrg; îlav) În ~ Împotrivă. 4 (Îrg; îal) În ciudă. 5 (Îrg; îal) Invers decât trebuie, decât este normal. 6 (Îrg; îe) A se pune (în) ~ (sau în pori) cu cineva A se împotrivi cuiva. 7 (Îrg; îae) A se contrazice cu cineva. 8 (Îrg; îae) A se lua la harță Si: a se certa. 9-10 (Îrg; d. animale; îe) A (se) pune ~ (A nu mai vrea sau) a nu mai putea să tragă Si: a se opri. 11 (Trs; Mar) Nărav la cai. 12 (Îvr; îe) A pune ~ A se strădui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
por3 sm vz poară
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAN1 sm. 🪙 1 Mică monetă de aramă (1/100 dintr’un leu) (🖼 338, 339, 340) ¶ 2 La origine, banul trebue să fi fost o monetă cu efigia Banului care pusese să-l bată; mai tîrziu, banul propriu zis avea numai o valoare nominală (= 1/10 dintr’o costandă sau dintr’un potronic = 1/52 dintr’un taler = 1/120 dintr’un leu 1/200 dintr’un ughiu = 1/330 dintr’un galben ¶ 3 pop. Piesă de zece bani, gologan ¶ 4 Moneta cea mai măruntă, de valoarea cea mai mică (comp. PARA): n’am nici un ~; văzu el acum că o mie de vorbe un ~ nu fac (ISP.) ¶ 5 Monetă în genere: ~ul ce s’au aflat mai jos de Roman așa era de mare cît șăștacul (M.-COST.); un ~ de zece, monetă de 10 bani, gologan: fie-care dă gazdei un ~ de zece, pentru gazul ce se arde (BR.-VN.); proverb: ~ul e făcut rotund, lesne se rostogolește; – ~ul rău nu se pierde; – a umbla cu doi ~i în trei pungi ¶ 6 pl. Cantitate oare-care de monetă de ori-ce fel (de aramă, de argint, de aur sau de hîrtie), de unde, pr. ext. avere, stare, bogăție: ~i îndestul și cei proști pot avea, iar mintea întreagă puțini o pot păstra (GOL.) ¶ 7 proverb Strînge ~i albi pentru zile negre, adună, economisește bani în timpurile de belșug, pentru a avea la vreme de nevoie; – pentru ~i își vinde sufletul, se zice de un sgîrcit, de un lacom de bani, care e în stare să facă ori-ce pentru bani; – parcă-l scot ~ii afară din casă, se zice de un risipitor, care nu e în stare să ție banii, ci-i cheltuește pe ori-ce; – azi cu ~i, mîine fără ~i, se zice celor ce vin să cumpere pe datorie, și cărora nu li se poate face credit; – a arunca ~ii pe fereastră, a cheltui banii fără socoteală, nebunește, pe nimicuri; – a mînca ~i cu lingura, a avea bani foarte mulți, a fi putred de bogat; – a-l lăsa în ~ii lui, a lăsa pe cineva în voia lui, să facă ce va voi, a-i da pace; – a da ~i pe miere, a certa, a dojeni aspru ; – ~i au și Țiganii dară cinste nu, se zice acelora cari se fălesc cu avuția lor, fără a fi însă oameni de treabă; – cînd ai ~i, ai și dușmani, cei bogați sînt invidiați de mulți; – ~ii strîngătorului pe mîna risipitorului; – omul fără ~i e ca pasărea fără aripi ¶ 8 Fecior de ~i gata, se zice despre un om care trăește fără să muncească, cheltuind banii părinților ¶ 9 Cu înțelesul pl. se întrebuințează și sg. ban, dar mai ales în maxime și proverbe: ~ul pe om îl orbește și sufletul rău îl spurcă (GOL.); – ~ul e ochiul dracului, banii ispitesc pe mulți, și din pricina lor sînt în stare să facă ori-ce; – ~ul muncit nu se prăpădește; – ~ la ~ trage, cei ce au bani mulți, pe aceia îi favorizează norocul; – ~ul te bagă afund, ~ul te scoate, arată puterea banilor ¶ 10 Mold. (PAMF.), Bănuț (la ou) ¶ 11 Trans. 💎 Banii mîțului (VIC.), părțile cristalizate ale cremenei, care se pot desface în plăci subțiri [👉 BAN2].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
PARA3, parale, s. f. 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi; mică monedă turcească de argint care a circulat și în țările românești; (astăzi) ban de valoare mică. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioară) = a nu avea (nici) un ban. Până într-o para sau până la (o) para = până la ultimul ban; exact (din punct de vedere bănesc). Nu face nici o para (chioară sau nici două parale) sau nu face parale = nu are (nici o) valoare, nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de două parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut. ♦ P. gener. Monedă (metalică). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani mulți. (Fam.) A face parale = a fi valoros, de preț. A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva. – Din tc. para.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PARĂ1 s. f. Flacără, văpaie; p. ext. căldură dogoritoare, dogoare. ◊ Loc. adj. De pară = roșu aprins (ca flacăra); arzător, dogoritor. ◊ Expr. A trece (sau a sări) prin foc și pară = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. A se face foc și pară (de mânie) = a se supăra, a se mânia foarte tare. Foc și pară = înfierbântat, îndârjit; supărat, înfuriat. ♦ Fig. Sentiment puternic și chinuitor; înflăcărare; chin sufletesc, dorință chinuitoare. – Din sl. para.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
PARA2, parale, s. f. 1. Veche monedă divizionară, a cărei valoare a variat după epoci; (astăzi la pl. sau în expresii) ban de valoare neînsemnată (v. gologan). Avea în chimir puține parale mărunte de argint și a băut vin de acele parale. SADOVEANU, P. J. 522. Nu căpătase niciodată o para mai mult decît îi trebuia. CARAGIALE, O. III 60. Supt Mircea cel Bătrîn tot soldatul primea pe zi cîte doi bani roșii care fac 13 parale. BĂLCESCU, O. I 15. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para sau a fi, a se afla fără (nici o) para (chioară sau frîntă) = a nu avea nici un ban. Se afla omul la bătrînețe împovărat de două copile destul de coapte, care trebuiau numaidecît măritate și el n-avea para frîntă, nemite cu ce să le înzestreze. CARAGIALE, O. III 199. Prin scrisoarea din 5 aprilie... îmi dai comisioane pe cari cu părere de rău nu le pot face pînă a nu primi bani de la tine sau de-acasă, căci acum mă aflu fără para. BĂLCESCU, la GHICA, A. 503. A lega paraua cu zece noduri v. lega (I 3). (În legătură cu «a da socoteală», «a achita», «a plăti») Pînă într-o para sau pînă la (o) para = pînă la ultimul ban; fără să lipsească nimic, exact. Nu mai datora nimănui nimic; achitase pe Lambrino pînă într-o para. VLAHUȚĂ, O. A. III 81. Se dă dator să plătească pînă la para. CARAGIALE, S. N. 84. (În legătură cu evaluări bănești) Ca o para = fără discuție, sigur, clar, neîndoielnic. O moșie, care face 250 de mii de lei ca o para. CARAGIALE, O. II 23. (Familiar) A ști cîte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința cuiva, a ști că nu prețuiește mult, că nu-i mare lucru de capul lui. A face (pe cineva) de două parale = a spune cuiva vorbe grele, a-l ocărî strașnic, a-l batjocori, a-l face de rîs. A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut, a-i face mustrări, a-l lua din scurt. ◊ Cinci parale = monedă, astăzi ieșită din uz, care valora a douăzecea parte dintr-un leu. Întinzînd în întuneric pumnul în care strîngea gologanul, ea suspină: «numai... cinci parale!». VLAHUȚĂ, N. 112. 2. (Familiar, mai ales la pl.) Bani; avere în bani. Nu vreau să se simtă ce am cu mine, ca să nu ispitesc pe nimeni. Dac-ar fi paralele mele, n-aș zice nimica. Mi le ia și pace bună! Dar îs paralele lui. SADOVEANU, B. 128. Tu totdeauna ai fost băiat cu parale. Ai avut bani de cînd te știu. CAMIL PETRESCU, N. 43. Țara geme-n angarale, Vodă numără parale. LIT. ANTIMONARHICĂ 110. ◊ Expr. (Familiar) Face parale = merită să fie apreciat, are valoare, e bun, frumos. Acuma-i vremea să ne grăbim. Acuma face parale calul bun și prietinul statornic. SADOVEANU, O. I 512. Nu face parale sau nu face nici o para (chioară) sau nici două parale = este lipsit de valoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PARĂ1 s. f. 1. Flacără, văpaie. Para lungă Se-nalță-n sus albastră. EMINESCU, O. I 93. Ard nuielele trăsnind, Crește para scînteind. ALECSANDRI, P. II 106. ◊ (Determinat prin «de foc») L-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc. EMINESCU, N. 27. ◊ Fig. Apusul joacă într-un potop de pară: Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi. IOSIF, P. 33. Mîndra seceră secară, Năframa-i arde cu pară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 124. ◊ Loc. adj. De pară = ca flacăra, arzător, dogoritor. Vestim... steaua de pară, Sus, peste Grivița proletară. DEȘLIU, G. 19. ◊ Expr. A se face (sau a se supăra, a se mînia) foc și pară v. foc. A trece (sau a sări) prin foc (sau prin apă și pară) = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul. Era gata Pentru ea să sară Prin apă și pară. COȘBUC, P. II 147. ◊ (În comparații și metafore) Sabina roși pară, fiindcă întîia oară o trata cineva ca pe-o domnișoară. C. PETRESCU, C. V. 14. Gustă dintr-un ardei; ardeiul iute para focului. HOGAȘ, DR. 12. Sufletul meu arde-n iubire ca para. EMINESCU, O. I 231. 2. Fig. Sentiment puternic; înflăcărare; chin sufletesc. V. foc. Ce ochi cuminți ori plini de pară, Privind la voi cu drag se bucurară? IOSIF, P. 36. Gîndu-i se topea de pară. COȘBUC, P. I 124. Para la inim-ajunge, Badea suspină și plînge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 223.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PÎRĂ, pîre, s. f. 1. Plîngere contra cuiva, acuzare, denunț. Întreba dacă are cineva vreo pricină, vreo pîră de adus. GALACTION, O. I 280. Nu voi s-ascult astăzi, duminică, așa vorbe de pîră. CARAGIALE, S. 53. 2. (Învechit și popular) Judecată, proces. El m-a dat în pîră ca să mă scoată din Ciobotești. SLAVICI, la TDRG. Acești trei oameni avea pîră pentru un mînz. SBIERA, P. 218. – Pl. și: pîri.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POARĂ s. f. sg. (Popular) Ceartă, gîlceavă. ◊ Expr. În poară = împotrivă, în contra. Ea-mi sare-n drum, că doară-doară M-apuc să-i spun o vorbă-n poară; Și dacă tac, îi vin călduri Să moară. COȘBUC, P. I 127. A se pune în poară (cu cineva) = a se împotrivi cuiva, a-i sta cuiva împotrivă (cu vorba), a contrazice, a se lua la ceartă. Nu te pune în poară... cu împăratul iadului. CREANGĂ, P. 49. (Fig.) Apoi atunci, de ne-am pune în poară cu el pînă la sfîrșit, ne vîră sub masă. HOGAȘ, DR. II 32.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PARA ~le f. 1) înv. Monedă măruntă egală cu a suta parte dintr-un leu. 2) înv. Monedă turcească de argint care a circulat și în Țara Moldovei. 3) Monedă divizionară iugoslavă egală cu a suta parte dintr-un dinar. 4) Ban de valoare neînsemnată. ◊ Nu face nici o ~ (chioară) sau nu face nici două ~le (sau nici doi bani) nu are nici o valoare; nu costă nimic. A nu avea nici o ~ (sau lețcaie) chioară a nu avea nici un ban. A face pe cineva de două ~le a batjocori tare pe cineva; a face de nimic. 5) la pl. Bani în număr nedeterminat. ◊ Până într-o ~ până la ultimul ban. A lua pe cineva la trei ~le a-i cere cuiva socoteală; a lua din scurt pe cineva. Face ~le e de preț; nu e lipsit de valoare. [Art. paraua; G.-D. paralei] /<turc. para
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PARĂ1 f. 1) Ansamblu de flăcări apărut în procesul arderii în mediu aerian; văpaie. ◊ A se face foc și ~ a se înfuria. 2) Emanație fierbinte a unui izvor puternic de căldură; văpaie; dogoare. [G.-D. perei] /<sl. para
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PÂRĂ ~e și ~i f. 1) Informare a unor organe sau persoane în drept despre comiterea unei infracțiuni; denunț. 2) înv. Proces judiciar. [G.-D. pârei] /v. a pârî
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POARĂ f.: A se pune în ~ cu cineva a) a se împotrivi cuiva cu vorba; a se opune; b) a începe cearta cu cineva. /<sl. pora
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POARĂ s.f. (Mold.) În expr. A pune poară = a se strădui, a se sforța. Eu păcătosul mult m-am silit s-am pus poară să o fac această. DOSOFTEI, VS. Etimologie: sl. pora. Cf. n ă s l i, p ă z i (2).
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
parà f. 1. mică monedă turcească, 1/40 dintr’un leu vechiu: nojița și leița, curaua și paraua POP.; 2. ban: n’am nicio para; 3. pl. bani: are parale; a lua la trei parale, a-și bate joc de cineva. [Turc. PARA, lit. piesă, monedă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pară f. flacără: foc și pară. [Slav. PARA, fum, abur].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pâră f. acuzațiune: pâra cere dovadă PANN. [Abstras din pârî].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poară f. Mold. Tr. împotriveală, ceartă: nu te pune în poară cu împăratul CR. [Slav. PORA, ceartă].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pará f. (turc. pará [d. pers. pare, pĭesă, bucată]; ngr. parâs, bg. pará. V. ceampara, hara-para). A patru-zecea parte din vechĭu leŭ și care (la 1740) valora 3 banĭ. Pl. Banĭ, monetă: a avea parale, asta costă multe parale. A nu avea nicĭ o para saŭ para chĭoară, a nu avea nicĭ un ban, nicĭ o lețcaĭe. A face parale, 1. vorbind de oamenĭ, a cîștiga parale, 2. vorbind de lucrurĭ, a valora, a avea preț: asta nu face nicĭ o para. A lua la treĭ parale, a-l lua din scurt, a-ĭ cere socoteală, a-l mustra. V. mangîr.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
2) páră f., pl. [inuz.] pare saŭ părĭ (vsl. para, fum, abur, miros de arsură, pariti, a evapora, opariti, a opări: sîrb. bg. pol. para, abur, rus. pará, arătură [adică loc ars de soare, ca și ogor, ogoresc, dogoresc], páritĭ [v. tr.] a ferbe înfundat; ung. pára, abur. V. papară, părpălesc, pîrlesc). Flacără. Foc și pară, mare foc. A vărsa foc și pară, a fi foarte furios. Roș ca para foculuĭ, foarte roș (de rușine).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pîră f., pl. e și ĭ (vsl. pĭrĭa, infl. de pîrăsc). Vechĭ. Proces. Azĭ. Acuzațiune. Denunțare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poáră (oa dift.) f., pl. e (vsl. pora. V. opor). A te pune’n poară cu cineva, a te lua la ceartă, a i te împotrivi, a-ĭ face opozițiune (V. peripiscă). A pune poară (Dos.), a te strădui, a te sforța, a te opinti.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
para2 s. f., art. paraua, g.-d. art. paralei; pl. parale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!pară1 (flacără) s. f., g.-d. art. parei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pâră (pop., fam.) s. f., g.-d. art. pârei; pl. pâre
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
poară (reg.) s. f.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
poară (în ~) (reg.) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
para1 s. f., art. paraua, g.-d. art. paralei; pl. parale, art. paralele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!pară1 (flacără) s. f., g.-d. art. parei; pl. pare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pâră (pop., fam.) s. f., g.-d. art. pârei; pl. pâre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*poară2 (în ~) (reg.) loc. adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poară1 (reg.) s. f.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
para s. f., art. paraua, g.-d. art. paralei; pl. parale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pară (flacără) s. f., g.-d. art. parei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pâră s. f., g.-d. art. pârei; pl. pâre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
poară s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PARA s. v. ban.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PARA s. v. ban, monedă, piesă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PARALE s. pl. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, situație, stare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PARĂ s. 1. v. flacără. 2. v. vâlvătaie. 3. v. dogoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PÂRĂ s. v. acțiune, acuzare, acuzație, animozitate, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cauză, ceartă, cleveteală, clevetire, clevetit, conflict, defăimare, denigrare, denunț, denunțare, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discreditare, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învinovățire, învinuire, învrăjbire, judecată, litigiu, neînțelegere, plângere, ponegreală, ponegrire, proces, reclamație, șoaptă, vrajbă, zâzanie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POARĂ s. v. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
para s. v. BAN. MONEDĂ. PIESĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PARA s. ban, franc, gologan, (înv. și pop.) sorocovăț, (pop. și fam.) pitac, sfanț, (reg. și fam.) pițulă, (astăzi fam.) arginți (pl.), (fam.) capital, (arg.) lovele (pl.), mangări (pl.), mardei (pl.), material. (N-are o ~ în pungă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
parale s. pl. v. AVERE. AVUT. AVUȚIE. BOGĂȚIE. BUN. MIJLOACE. SITUAȚIE. STARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PARĂ s. 1. flacără, văpaie, (livr.) flamă. (~ focului.) 2. flăcăraie, pălălaie, pîrjol, văpaie, vîlvătaie, vîlvoare, (rar) pălălaică, (pop.) bobot, bobotaie, (reg.) pălălăială, vîlvaie, vîlvăraie, (prin vestul Transilv.) babură, (Olt.) bălbălau. (O imensă ~ de la incendiu.) 3. arșiță, dogoare, dogoreală, fierbințeală, văpaie. (~ focului din sobă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pîră s. v. ACȚIUNE. ACUZARE. ACUZAȚIE. ANIMOZITATE. BÎRFĂ. BÎRFEALĂ. BÎRFIRE. BÎRFIT. CALOMNIE. CALOMNIERE. CAUZĂ. CEARTĂ. CLEVETEALĂ. CLEVETIRE. CLEVETIT. CONFLICT. DEFĂIMARE. DENIGRARE. DENUNȚ. DENUNȚARE. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCREDITARE. DISCUȚIE. DISENSIUNE. DISPUTĂ. DIVERGENȚĂ. GÎLCEAVĂ. ÎNVINOVĂȚIRE. ÎNVINUIRE. ÎNVRĂJBIRE. JUDECATĂ. LITIGIU. NEÎNȚELEGERE. PLÎNGERE. PONEGREALĂ. PONEGRIRE. PROCES. RECLAMAȚIE. ȘOAPTĂ. VRAJBĂ. ZÎZANIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poară s. v. ANIMOZITATE. CEARTĂ. CONFLICT. DEZACORD. DEZBINARE. DIFEREND. DISCORDIE. DISCUȚIE. DISENSIUNE. DISPUTĂ. DIVERGENȚĂ. GÎLCEAVĂ. ÎNVRĂJBIRE. LITIGIU. NEÎNȚELEGERE. VRAJBĂ. ZÎZANIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
para (parale), s. f. – 1. Veche monedă divizionară turcă, cu valoare de 2 aspri, 3 bani sau 1/40 dintr-un piastru. – 2. Monedă divizionară rom., valorînd 1/40 dintr-un leu vechi. – 3. Centimă. – 4. (Pl.) Bani. – Mr., megl. pară. Tc. para (Roesler 601; Șeineanu, II, 283; Loebel 74; Lokotsch 1626), din per. parä, cf. ngr. παρᾶ, alb., bg., sb. para. – Der. părălește, adv. (în numerar); părălet, s. n. (bănet); părăleală, s. f. (extorcare, pagubă); părăli, vb. (a jecmăni); paralîc, s. n. (bănet; mărunțiș); părăluță, s. f. (centimă, ban; bănuș, Bellis perennis).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pară s. f. – Flacără, flamă. – Mr. piră. Sl. para „fum, abur” (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Cihac, II, 243), cf. bg., sb., cr., pol. para „abur”, cf. și opări. Schimbul semantic, destul de ciudat, nu a fost explicat; dar pare să fie sl., cf. pîrli. De asemeni, este posibilă o încrucișare cu păli „a arde”, cf. ceh. pala „flacără”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
poară s. f. – (Mold., Trans.) Dezacord, discordie, neînțelegere. Sl. pora „violență” (Cihac, II, 244; Tiktin), cf. bg., slov. opora „opoziție”, sb. odpor „ceartă”. – Der. întrapora, vb. refl. (a se supăra), cuvînt artificial la Coșbuc, cf. Pușcariu, Dacor., VII, 121.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
păra, par, vb. I (înv.) a (se) apăra.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pară s.f. (pop.) 1. flacără, vâlvătaie, dogoare. 2. (fig.; înv.) tărie, intensitate. 3. (fig.; înv.) sentiment puternic; înflăcărare, chin sufletesc, dorință chinuitoare, foc. 4. (adv.; pe lângă verbul a roși) foarte intens, foarte tare. 5. (înv.) emanație puternică, exalație. 6. (înv.) sul de fum. 7. (reg.) trăznet. 8. (reg.) tăișul toporului.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
poară, s.f. – (înv.) Dezacord, discordie, neînțelegere; ceartă, vrajbă. În expr. în poară (cu cineva) = a se împotrivi (cuiva), a face opoziție; a se contrazice cu cineva, a se certa: „Pune-te cu moartea-n poară / Și-nc-o dată te mai scoală” (Lenghel, 1985: t. 222). – Din sl. pora „violență, ceartă” (Șăineanu, Scriban; Cihac, Tiktin, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poară, s.f. – (înv.) Dezacord, discordie, neînțelegere; ceartă, vrajbă. În expr. în poară (cu cineva) = a se împotrivi (cuiva), a face opoziție; a se contrazice cu cineva, a se certa: „Pune-te cu moartea-n poară / Și-nc-o dată te mai scoală” (Lenghel 1985: t. 222). – Din sl. pora „violență” (DER).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a face paralele expr. a fi valoros / de preț.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgârcit.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pará-n coadă expr. (la barbut) zaruri câștigătoare.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pará-ndărăt expr. (la barbut) 1. zaruri câștigătoare, cu care se recuperează banii pierduți mai devreme. 2. restituirea banilor câștigați la jocul anterior.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
para-ndărăt la pace expr. (la barbut) restituirea banilor câștigați la jocul anterior sau la dublarea mizei.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F149) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
para, paralesubstantiv feminin
- 1. Monedă divizionară egală cu a suta parte dintr-un leu vechi; mică monedă turcească de argint care a circulat și în Țările Române în secolele XVIII-XIX; (astăzi) ban de valoare mică. DEX '09 DEX '98 DLRLCdiminutive: părăluță
- Avea în chimir puține parale mărunte de argint și a băut vin de acele parale. SADOVEANU, P. J. 522. DLRLC
- Nu căpătase niciodată o para mai mult decît îi trebuia. CARAGIALE, O. III 60. DLRLC
- Supt Mircea cel Bătrîn tot soldatul primea pe zi cîte doi bani roșii care fac 13 parale. BĂLCESCU, O. I 15. DLRLC
- 1.1. Monedă (metalică). DEX '09 DEX '98sinonime: monedă
- 1.2. Cinci parale = monedă, astăzi ieșită din uz, care valora a douăzecea parte dintr-un leu. DLRLC
- Întinzînd în întuneric pumnul în care strîngea gologanul, ea suspină: «numai... cinci parale!». VLAHUȚĂ, N. 112. DLRLC
-
- A nu avea (nici o) para (chioară sau frântă) = a nu avea (nici) un ban. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Se afla omul la bătrînețe împovărat de două copile destul de coapte, care trebuiau numaidecît măritate și el n-avea para frîntă, nemite cu ce să le înzestreze. CARAGIALE, O. III 199. DLRLC
- Prin scrisoarea din 5 aprilie... îmi dai comisioane pe cari cu părere de rău nu le pot face pînă a nu primi bani de la tine sau de-acasă, căci acum mă aflu fără para. BĂLCESCU, la GHICA, A. 503. DLRLC
-
- Până într-o para sau până la (o) para = până la ultimul ban; exact (din punct de vedere bănesc). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: exact
- Nu mai datora nimănui nimic; achitase pe Lambrino pînă într-o para. VLAHUȚĂ, O. A. III 81. DLRLC
- Se dă dator să plătească pînă la para. CARAGIALE, S. N. 84. DLRLC
-
- Ca o para = fără discuție. DLRLCsinonime: clar neîndoielnic sigur
- O moșie, care face 250 de mii de lei ca o para. CARAGIALE, O. II 23. DLRLC
-
- A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința cuiva, a ști că nu prețuiește mult, că nu-i mare lucru de capul lui. DLRLC
- Nu face nici o para (chioară sau nici două parale) sau nu face parale = nu are (nicio) valoare, nu e bun (de nimic). DEX '09 DLRLC
-
- A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteală pentru ceea ce a făcut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. Bani. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ban
- Nu vreau să se simtă ce am cu mine, ca să nu ispitesc pe nimeni. Dac-ar fi paralele mele, n-aș zice nimica. Mi le ia și pace bună! Dar îs paralele lui. SADOVEANU, B. 128. DLRLC
- 2.1. Avere. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: avere
- Tu totdeauna ai fost băiat cu parale. Ai avut bani de cînd te știu. CAMIL PETRESCU, N. 43. DLRLC
- Țara geme-n angarale, Vodă numără parale. LIT. ANTIMONARHICĂ 110. DLRLC
-
- Parale bune = bani mulți. DEX '09 DEX '98
- A face parale = a fi valoros, de preț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acuma-i vremea să ne grăbim. Acuma face parale calul bun și prietinul statornic. SADOVEANU, O. I 512. DLRLC
-
- A ști câte parale face cineva = a fi bine lămurit în privința caracterului, a meritelor sau a capacității cuiva. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- para DEX '98 DEX '09
pară, paresubstantiv feminin
-
- Para lungă Se-nalță-n sus albastră. EMINESCU, O. I 93. DLRLC
- Ard nuielele trăsnind, Crește para scînteind. ALECSANDRI, P. II 106. DLRLC
- L-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc. EMINESCU, N. 27. DLRLC
- Apusul joacă într-un potop de pară: Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi. IOSIF, P. 33. DLRLC
- Mîndra seceră secară, Năframa-i arde cu pară. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 124. DLRLC
- Sabina roși pară, fiindcă întîia oară o trata cineva ca pe-o domnișoară. C. PETRESCU, C. V. 14. DLRLC
- Gustă dintr-un ardei; ardeiul iute para focului. HOGAȘ, DR. 12. DLRLC
- Sufletul meu arde-n iubire ca para. EMINESCU, O. I 231. DLRLC
- 1.1. Căldură dogoritoare. DEX '09 DEX '98sinonime: dogoare
- 1.2. Sentiment puternic și chinuitor; chin sufletesc, dorință chinuitoare. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: chin înflăcărare
- Ce ochi cuminți ori plini de pară, Privind la voi cu drag se bucurară? IOSIF, P. 36. DLRLC
- Gîndu-i se topea de pară. COȘBUC, P. I 124. DLRLC
- Para la inim-ajunge, Badea suspină și plînge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 223. DLRLC
-
-
- Vestim... steaua de pară, Sus, peste Grivița proletară. DEȘLIU, G. 19. DLRLC
-
- A trece (sau a sări) prin foc și pară = a înfrunta orice primejdie, a face tot posibilul pentru atingerea unui scop. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Era gata Pentru ea să sară Prin apă și pară. COȘBUC, P. II 147. DLRLC
-
- Foc și pară = supărat, îndârjit, înfierbântat, înfuriat. DEX '09 DEX '98sinonime: supărat îndârjit înfierbântat înfuriat
-
etimologie:
- para DEX '09 DEX '98
pâră, pâresubstantiv feminin
- 1. Plângere făcută împotriva cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: plângere reclamație
- Întreba dacă are cineva vreo pricină, vreo pîră de adus. GALACTION, O. I 280. DLRLC
- Nu voi s-ascult astăzi, duminică, așa vorbe de pîră. CARAGIALE, S. 53. DLRLC
-
- 2. Denunț. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: denunț
-
- El m-a dat în pîră ca să mă scoată din Ciobotești. SLAVICI, la TDRG. DLRLC
- Acești trei oameni avea pîră pentru un mînz. SBIERA, P. 218. DLRLC
-
etimologie:
- pârî DEX '98 DEX '09
poarăsubstantiv feminin
-
- În poară = în contra, în ciudă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: împotrivă
- Ea-mi sare-n drum, că doară-doară M-apuc să-i spun o vorbă-n poară; Și dacă tac, îi vin călduri Să moară. COȘBUC, P. I 127. DLRLC
-
- A se pune în poară (cu cineva) = a se contrazice cu cineva, a se împotrivi cuiva, a se lua la ceartă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: contrazice împotrivi
- Nu te pune în poară... cu împăratul iadului. CREANGĂ, P. 49. DLRLC
- Apoi atunci, de ne-am pune în poară cu el pînă la sfîrșit, ne vîră sub masă. HOGAȘ, DR. II 32. DLRLC
-
-
etimologie:
- pora DEX '98 DEX '09