2 definiții pentru pălandru

Explicative DEX

pălandru s [At: CHEST. II, 403/281 / Pl: nct / E: pălan + -(an)dru] (Reg) Gard de scânduri Vz palancă1. corectat(ă)

Arhaisme și regionalisme

pălandru s.n. (reg.) gard de scânduri; palancă.

Intrare: pălandru
pălandru substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pălandru
  • pălandrul
  • pălandru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • pălandru
  • pălandrului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)