opțiuni

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păciuit, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie 47r/32 / Pl: ~iți, ~e / E: păciui] 1 (Înv) Pașnic2. 2 Calm. 3 De pace. 4 În care are loc pacea.

paciui v vz păciui

păciui vir [At: (a. 1650) IORGA, D. B. I, 91 / V: (înv) păcui, pac~ / Pzi: ~esc / E: pace + -ui] (Îrg) 1-2 A împăciui (1-2). 3-4 A pacifica (1, 3). 5 A trăi în bună înțelegere cu cineva, a fi în relații amicale. 6 A se astâmpăra. 7 A se potoli.

păcui2[1] v vz păciui corectat(ă)

  1. În original, greșit accentuat: păcui2 — LauraGellner

păcĭuĭésc v. tr. (d. pace). Vechĭ. Liniștesc, împac, împăcĭuĭesc: om păcĭuit, zile păcĭuite.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂCIUIT adj. v. calm, domol, liniștit, molcom, netulburat, pașnic, potolit, tihnit.

păciuit adj. v. CALM. DOMOL. LINIȘTIT. MOLCOM. NETULBURAT. PAȘNIC. POTOLIT. TIHNIT.

PĂCIUI vb. v. împăca.

păciui vb. v. ÎMPĂCA.

Intrare: păciuit
păciuit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păciuit
  • păciuitul
  • păciuitu‑
  • păciuită
  • păciuita
plural
  • păciuiți
  • păciuiții
  • păciuite
  • păciuitele
genitiv-dativ singular
  • păciuit
  • păciuitului
  • păciuite
  • păciuitei
plural
  • păciuiți
  • păciuiților
  • păciuite
  • păciuitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: păciui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păciui
  • păciuire
  • păciuit
  • păciuitu‑
  • păciuind
  • păciuindu‑
 singular plural
  • păciuiește
  • păciuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păciuiesc
 (să)
  • păciuiesc
  • păciuiam
  • păciuii
  • păciuisem
a II-a (tu)
  • păciuiești
 (să)
  • păciuiești
  • păciuiai
  • păciuiși
  • păciuiseși
a III-a (el, ea)
  • păciuiește
 (să)
  • păciuiască
  • păciuia
  • păciui
  • păciuise
plural I (noi)
  • păciuim
 (să)
  • păciuim
  • păciuiam
  • păciuirăm
  • păciuiserăm
  • păciuisem
a II-a (voi)
  • păciuiți
 (să)
  • păciuiți
  • păciuiați
  • păciuirăți
  • păciuiserăți
  • păciuiseți
a III-a (ei, ele)
  • păciuiesc
 (să)
  • păciuiască
  • păciuiau
  • păciuiră
  • păciuiseră
paciui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păcui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)