3 definiții pentru pârcitură

Explicative DEX

pârcitu sf [At: ALR I, 1783/315 / V: pir~ / Pl: ~ri / E: pârci4 + -tură] 1-2 (Reg) Pârcire (1-2). 3-4 (Reg) Pârci2 (8-9). 5 (Mun; îf pircitură) Ființă, plantă etc. rămasă nedezvoltată.

pircitu sf vz pârcitură

Arhaisme și regionalisme

pârcitură, pârcituri, s.f. (reg.) 1. pârcire. 2. miros caracteristic al țapilor în perioada împerecherii. 3. ființă, plantă rămasă nedezvoltată, pipernicită.

Intrare: pârcitură
pârcitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârcitu
  • pârcitura
plural
  • pârcituri
  • pârciturile
genitiv-dativ singular
  • pârcituri
  • pârciturii
plural
  • pârcituri
  • pârciturilor
vocativ singular
plural
pircitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.