opțiuni
  • info
2 intrări
12 definiții

Explicative DEX

PÂNTECARE, pântecări, s. f. (Reg.) Diaree. – Pântec + suf. -are.

pântecare sf [At: BARCIANU / V: ~tic~ / Pl: ~cări / E: pântec + -are] (Reg) 1 Diaree. 2 (Șîs ~ cu sânge) Dizenterie.

PÂNTECARE s. f. (Reg.) Diaree. – Pântec + suf. -are.

pântecar sn [At: DRLU / Pl: ~e / E: pântec + -ar] 1 (Mol) Diaree. 2 (Trs; Mol) Chingă la șa. 3 (Mun) Burtieră.

pânticare sf vz pântecare

PÎNTECARE s. f. (Regional) Pîntecăraie. Dureri crîncene de stomah și pîntecare mare. MARIAN, NA. 398.

Ortografice DOOM

pântecare (reg.) s. f., g.-d. art. pântecării; pl. pântecări

!pântecare (reg.) s. f., g.-d. art. pântecării; pl. pântecări

pântecare s. f., g.-d. art. pântecării

Sinonime

PÂNTECARE s. v. diaree, dizenterie.

pîntecare s. v. DIAREE. DIZENTERIE.

Arhaisme și regionalisme

pântecar, pântecare, s.n. (reg.) 1. diaree. 2. chingă. 3. burtieră.

Intrare: pântecare
pântecare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pântecare
  • pântecarea
plural
  • pântecări
  • pântecările
genitiv-dativ singular
  • pântecări
  • pântecării
plural
  • pântecări
  • pântecărilor
vocativ singular —
plural —
pânticare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pântecar
pântecar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pântecar
  • pântecarul
  • pântecaru‑
plural
  • pântecare
  • pântecarele
genitiv-dativ singular
  • pântecar
  • pântecarului
plural
  • pântecare
  • pântecarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pântecare, pântecărisubstantiv feminin

etimologie:
  • Pântec + -are. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.