PÚTTO s.n. (Arte) Denumire în sculptura și pictura italiană pentru motivul plastic al copilului Amor; amoraș. ♦ Denumire dată figurilor de îngerași care apar frecvent în compozițiile iconografice sau decorative din epoca Renașterii și apoi în baroc. [Pl. -tti. / < it. putto].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Încadrarea ca s.n. este probabil greșită. - gall

PÚTTO s. n. (în sculptura și pictura italiană) motivul plastic al copilului Amor; amoraș. ◊ denumire dată figurilor de îngerași care apar frecvent în compozițiile iconografice sau decorative din epoca Renașterii și apoi în baroc. (< it. putto)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PÚTTO s. (ARTE PLAST.) amoraș.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink