PUTERNICÍE, puternicii, s. f. (Înv.) Putere (I 2). – Puternic + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PUTERNICÍE f. înv. Caracter puternic. /puternic + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PUTERNICÍE s. v. abuz, atotputernicie, autoritate, capacitate, dominare, dominație, exces, forță, hegemonie, posibilitate, putere, putință, samavolnicie, silnicie, stăpânire, supremație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

puternicíe s. f., art. puternicía, g.-d. puternicíi, art. puternicíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink