opțiuni
  • info

7 definiții pentru pusilanim

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUSILANIM, -Ă, pusilanimi, -e, adj. (Livr.) Fricos. – Din fr. pusillanime.

pusilanim, ~ă a [At: GALACTION, A. 212 / Pl: ~i, ~e / E: fr pusillanime] (Liv; d. oameni și manifestările lor) Care este lipsit de curaj Si: fricos, laș.

PUSILANIM, -Ă, pusilanimi, -e, adj. (Franțuzism) Fricos. – Din fr. pusillanime.

PUSILANIM, -Ă adj. (Liv.) Lipsit de curaj, laș, fricos; becisnic. [< fr., engl., it. pusillanime, lat. t. pusillanimis < pusillus – mic, animus – suflet].

PUSILANIM, -Ă adj. lipsit de curaj, laș, fricos. (< fr., it. pusillanime, lat. pusillanimus)

pusilanim, -ă adj. (rar) Fricos; (aici) fragil ◊ „Când se explică, poetul devine pusilanim trecând în metaforă [...] Totul e frumos spus, dar futil.” Săpt. 27 V 83 p. 2. ◊ „«Cântecul pentru Gică piratul», cam pusilanim, bate și el undeva [...]” Săpt. 24 II 84 p. 2 (din fr., engl., it. pusilanime; DN3, DEX-S)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pusilanim adj. m., pl. pusilanimi; f. sg. pusilanimă, pl. pusilanime

Intrare: pusilanim
pusilanim adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pusilanim
  • pusilanimul
  • pusilanimu‑
  • pusilanimă
  • pusilanima
plural
  • pusilanimi
  • pusilanimii
  • pusilanime
  • pusilanimele
genitiv-dativ singular
  • pusilanim
  • pusilanimului
  • pusilanime
  • pusilanimei
plural
  • pusilanimi
  • pusilanimilor
  • pusilanime
  • pusilanimelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pusilanim, pusilanimăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.