27 de definiții pentru puroi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUROI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris).

PUROI, puroaie, s. n. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite; coptură. – Lat. *puronium (< pus, -ris).

puroi1 sn [At: (cca 1550) CUV. D. BĂTR. II, 470/4 / V: (îvr) punoaie sf punoi, (înv) ~oaie sf, (reg) pânoi, pâr~, ~oare sf, ~on, purur / Pl: ~oaie, (înv) ~ / E: ml *puronium] 1 Colecție de detritus tisular și de leucocite formate dintr-un focar inflamator de germeni patogeni sau de unii agenți fizici și chimici Si: (pop) coptură (3), materie, (reg) material. 2 (Trs; Mar) Coraslă. 3 (Reg; îf punoi) Zeamă din boabele porumbului necopt. 4 (Reg; d. porumb; îe) A fi în ~ A avea boabele necoapte, tocmai bune de fiert.

PUROI, puroaie, s. n. Materie lichidă vîscoasă, de culoare galbenă-verzuie, care se formează în răni sau în bube din cauza infecției; (regional) coptură. Nu demult a început a-l durea locul operat; s-a făcut puroi înlăuntru. SADOVEANU, M. C. 194. – Variantă:(regional) punoi (CONACHI, P. 281, ȘEZ. IV 125) s. n.

PUROI ~oaie n. Lichid vâscos galben-verziu, care se formează în răni și în infecții. /<lat. puronium

puróĭ n., pl. oaĭe (lat. pus, púris, puroĭ, cu sufixu -oĭ). V. supurez). Coptură, o materie albicĭoasă semi-lichidă care se formează în buboaĭe, flegmoane ș. a. – În est punoĭ. Vechĭ și puroaĭe, f., pl. puroĭ.

punoiu n. Mold. 1. puroiu; 2. zeama ca o apă ce dau boabele porumbului. [V. puroiu].

puroiu n. materie deasă ce se formează în abscese sau răni. [Lat. *PURONIUM (din PUS)].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUROI s. (MED.) (pop.) coptură, materie, (reg.) mlaci, (prin Olt.) venin. (Rana a colectat ~.)

PUROI s. (MED.) (pop.) coptură, materie, (reg.) mlaci, (prin Olt.) venin. (Rana a colectat ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

puroi (puroaie), s. n. – Coptură, materie galben-verzuie. – Var. punoi, puroaie. Mr. prońu, proańe. Origine obscură. Pare legat de lat. pūs, pūris, prin intermediul unui der. *pūrōnium (Pușcariu 1410; Candrea-Dens., 1482; Tiktin; Candrea; Rosetti, I, 170). Cuvînt de uz înv. (sec. XVI) și general (ALR, I, 130). În fonetismul lui poate să fi intervenit o contaminare cu familia sl. roi „mulțime de albine, furnicar”, cf. bg. poroi „puhoi”, sb. porojati „roi”, sb. poriti „a tăia, a defrișa”. – Der. puroi, vb. (a supura); puroios, adj. (cu puroi, infectat).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

punoi, punoaie, s.n. (reg.) 1. puroi. 2. zeamă din boabe de porumb.

Intrare: puroi
substantiv neutru (N66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puroi
  • puroiul
  • puroiu‑
plural
  • puroaie
  • puroaiele
genitiv-dativ singular
  • puroi
  • puroiului
plural
  • puroaie
  • puroaielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pânoi
  • pânoiul
  • pânoiu‑
plural
  • pânoaie
  • pânoaiele
genitiv-dativ singular
  • pânoi
  • pânoiului
plural
  • pânoaie
  • pânoaielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâroi
  • pâroiul
  • pâroiu‑
plural
  • pâroaie
  • pâroaiele
genitiv-dativ singular
  • pâroi
  • pâroiului
plural
  • pâroaie
  • pâroaielor
vocativ singular
plural
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punoi
  • punoiul
  • punoiu‑
plural
  • punoaie
  • punoaiele
genitiv-dativ singular
  • punoi
  • punoiului
plural
  • punoaie
  • punoaielor
vocativ singular
plural
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puroare
  • puroarea
plural
  • purori
  • purorile
genitiv-dativ singular
  • purori
  • purorii
plural
  • purori
  • purorilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puron
  • puronul
  • puronu‑
plural
  • puroane
  • puroanele
genitiv-dativ singular
  • puron
  • puronului
plural
  • puroane
  • puroanelor
vocativ singular
plural
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

puroi, puroaiesubstantiv neutru

  • 1. Materie lichidă vâscoasă, de culoare galbenă-verzuie, formată în răni, în leziuni, în diverse organe etc. din microbi și rămășițe de leucocite. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Nu demult a început a-l durea locul operat; s-a făcut puroi înlăuntru. SADOVEANU, M. C. 194 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.