2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
pupuit sn [At: CIAUȘANU, V. 193 / Pl: ~uri / E: pupui2] (Olt; Mun) 1-2 Pupuială (1-2).
pupui2 [At: H III, 325 / Pzi: ~esc, pupui / E: pup1 + -ui] 1 vi (Reg) A pupăi (1). 2 vr (Olt; Mun) A pune ceva la cale Si: a șușoti. 3 vt (Reg) A agasa (1). 4 vrr (Mun) A se giugiuli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
PUPUIT s. v. șoaptă, șușoteală, șușotit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pupuit s. v. ȘOAPTĂ, ȘUȘOTEALĂ. ȘUȘOTIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUPUI vb. v. pupăi, șopti, șușoti.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pupui vb. v. PUPĂI. ȘOPTI. ȘUȘOTI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: pupuit
pupuit substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: pupui (vb.)
| verb (V408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)