PUICHÍȚĂ, puichițe, s. f. (Rar) Puicuță. – Din puică + suf. -iță.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

puichíță, puichíțe, s.f. (reg.) 1. puică mică. 2. bibilică, pichere, câță. 3. (mai ales la pl.) boabele de porumb rămase neînflorite după ce s-au făcut floricelele; puicuță. 4. plantă erbacee perenă, toxică, cu frunzele groase și lucitoare în formă de copită de cal, și cu flori mari, galbene-aurii; calce. 5. floarea-paștilor, de culoare albă. 6. nume de plantă. 7. numele unei specii de broască.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink