dexonline

2 intrări

puiți
puit

11 definiții

explicative DEX (7)
sinonime (2)
arhaisme și regionalisme (2)

Explicative DEX

puiți vr [At: N. LEON, MED. 105 / P: pu-i~ / Pzi: 3 ~țește / E: pui¹ + -iți] (Reg) A se înmulți.

puiat sn vz puit¹

puit¹ sn [At: CADE / V: ~iat / Pl: ~uri / E: pui²] 1 (Rar) Înmulțire. 2 (Reg) Perioadă de împerechere la animale și la păsări.

puit², ~ă a [At: DLR / Pl: ~iți, ~e / E: pui¹ + -it] (Reg; d. cai) Care are o pată albă pe crupă.

PUIA vb. I v. pui³.

PUIA f.: (De-a) ~-gaia joc de copii la care participă mai mulți jucători, dintre care unul fiind cloșcă îi apără pe alții (puii) de un jucător (gaia), care se străduiește să-i fure; (de-a) baba-gaia. /pui + gaie

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

puit n. operațiune agricolă; ruperea puilor rădăcinei.

Sinonime

PUIȚI vb. v. înmulți, prăsi, procrea, reproduce.

puiți vb. v. ÎNMULȚI. PRĂSI. PROCREA. REPRODUCE.

Arhaisme și regionalisme

puit¹ s.n. (reg.) 1. operație agricolă de rupere a puilor plantelor crescuți din rădăcini. 2. împreunare a animalelor pentru a face pui, pentru a se înmulți; împerechere.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

puit², puită, adj. (reg.; despre cai) care are o pată albă pe crupă.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: puiți

puiți verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) puiți	puițire	puițit puițitu‑	puițind puițindu‑	singular	plural
		(a) puiți	puițire	puițit puițitu‑	puițind puițindu‑	puițește	puițiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	puițesc	(să) puițesc	puițeam	puiții	puițisem
	a II-a (tu)	puițești	(să) puițești	puițeai	puițiși	puițiseși
	a III-a (el, ea)	puițește	(să) puițească	puițea	puiți	puițise
plural	I (noi)	puițim	(să) puițim	puițeam	puițirăm	puițiserăm puițisem
	a II-a (voi)	puițiți	(să) puițiți	puițeați	puițirăți	puițiserăți puițiseți
	a III-a (ei, ele)	puițesc	(să) puițească	puițeau	puițiră	puițiseră

Intrare: puit

puit adjectiv

adjectiv (A2)		masculin		feminin
adjectiv (A2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	puit	puitul puitu‑	puită	puita
nominativ-acuzativ	plural	puiți	puiții	puite	puitele
genitiv-dativ	singular	puit	puitului	puite	puitei
genitiv-dativ	plural	puiți	puiților	puite	puitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

puiat

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	puiat	puiatul puiatu‑	puiată	puiata
nominativ-acuzativ	plural	puiați	puiații	puiate	puiatele
genitiv-dativ	singular	puiat	puiatului	puiate	puiatei
genitiv-dativ	plural	puiați	puiaților	puiate	puiatelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Exemple de pronunție a termenului „puiți” (1 clipuri)

Clipul 1 / 1