2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUBER, -Ă, puberi, -e, adj., s. m. și f. (Om) ajuns la vârsta pubertății. [Acc. și puber] – Din lat. puber, fr. pubère.

puber, ~ă smf, a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~e / E: fr pubère, lat puber] (Liv) 1-2 (Individ) care a ajuns la vârsta pubertății. corectat(ă)

PUBER, -Ă, puberi, -e, adj., s. m. și f. (Om) ajuns la vârsta pubertății. – Din lat. puber, fr. pubère.

PUBER, -Ă, puberi, -e, adj. Ajuns la vîrsta pubertății. Organism puber.

PUBER, -Ă adj., s.m. și f. (Individ) ajuns la pubertate. [< fr. pubère, cf. lat. puber].

PUBER, -Ă adj., s. m. f. (individ) ajuns la pubertate. (< lat. puber, fr. pubère)

PUBER ~ă (~i, ~e) și substantival (despre persoane) Care a ajuns la vârsta pubertății. /<lat. puber, fr. pubére

*púber, -ă adj. (lat. puber, púberis, adolescent). Adolescent, tînăr pe la 15-18 anĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!puber (livr.) adj. m., s. m., pl. puberi; adj. f., s. f. puberă, pl. pubere

puber/puber adj. m., s. m., pl. puberi/puberi; adj. f., s. f. puberă/puberă, pl. pubere/pubere

puber adj. m., s. m., pl. puberi; f. sg. puberă, pl. pubere

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUBER adj. (livr.) nubil. (Persoană ~.)

PUBER adj. (livr.) nubil. (Persoană ~.)

Intrare: puber (adj.)
puber1 (adj.) adjectiv
  • pronunție: puber, puber
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puber
  • puberul
  • puberu‑
  • puberă
  • pubera
plural
  • puberi
  • puberii
  • pubere
  • puberele
genitiv-dativ singular
  • puber
  • puberului
  • pubere
  • puberei
plural
  • puberi
  • puberilor
  • pubere
  • puberelor
vocativ singular
plural
Intrare: puber (s.m.)
  • pronunție: puber, puber
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puber
  • puberul
  • puberu‑
plural
  • puberi
  • puberii
genitiv-dativ singular
  • puber
  • puberului
plural
  • puberi
  • puberilor
vocativ singular
  • puberule
  • pubere
plural
  • puberilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

puber, puberăadjectiv

  • 1. Ajuns la vârsta pubertății. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
    sinonime: nubil antonime: impuber
    • format_quote Organism puber. DLRLC
etimologie:

puber, puberisubstantiv masculin
puberă, puberesubstantiv feminin

  • 1. Om ajuns la vârsta pubertății. DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.