PTERIDOSPERMĂ, pteridosperme, s. f. (La pl.) Grup de gimnosperme primitive asemănătoare cu ferigile, care se înmulțesc prin semințe; (și la sg.) plantă din acest grup. – Din fr. ptéridospermée.

pteridospermă sf [At: LTR² / Pl: ~me / E: fr ptéridospermes] 1 (Lpl) Grup de gimnosperme primitive arborescente sau erbacee, cu frunze asemănătoare celor de ferigă și care se înmulțesc prin semințe provenite din ovule neînvelite în ovare. 2 (Șls) Plantă din grupul pteridospermelor (1).

PTERIDOSPERMĂ, pteridosperme, s. f. (La pl.) Grup de gimnosperme primitive asemănătoare cu ferigile, care se înmulțesc prin semințe; (și la sg.) plantă din acest grup. – Din fr. ptéridospermées.

PTERIDOSPERME s.f. pl. Grup de plante primitive fosile, asemănătoare cu ferigile, dar care se înmulțesc prin semințe. [Sg. pteridospermă. / < fr. ptéridospermées, cf. gr. pteris – ferigă, sperma – sămînță].

PTERIDOSPERME s. f. pl. grup de gimnosperme primitive fosile, asemănătoare cu ferigile, care se înmulțesc prin semințe. (< fr. ptéridospermées)

pteridospermă s. f., pl. pteridosperme

PTERIDO- „ferigă”. ◊ gr. pteris, dos „ferigă” > fr. ptérido-, germ. id., engl. id. > rom. pterido-. □ ~fite (v. -fit), s. f. pl., încrengătură a regnului vegetal, cuprinzînd ferigile, plante superioare străvechi care se înmulțesc prin spori; sin. criptogame vasculare; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere sistematică a ferigilor; ~logie (v. -logie₁), s. f., ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ferigilor; ~spermafite (v. sperma-, v. -fit), s. f. pl., grup de plante primitive cu caractere colective, făcînd trecerea între gimnosperme și pteridofite; ~sperme (v. -sperm), s. f. pl., grup de plante primitive fosile, asemănătoare cu ferigile, care se înmulțesc prin semințe; ~spor (v. -spor), s. m., spor obligatoriu, caracteristic pentru pteridofite; ~terofite (v. tero-₁, v. -fit), s. f. pl., grup de plante cuprinzînd pteridofitele anuale cu perioadă de vegetație în timpul iernii.

PTERIDOSPÉRME (< fr.) s. f. pl. Grup de plante primitive, fosile, asemănătoare ferigilor, dar care se înmulțeau prin semințe; au existat de la sfârșitul Levonianului până în Triasic. Au contribuit la formarea depozitelor carbonifere (huilă).