psihalgie sf [At: DN³ / E: fr psychalgie] Varietate de nevralgie în care predomină elementul psihopatic.

PSIHALGIE s.f. Varietate de nevralgie în care predomină elementul psihopatic. [Gen. -iei. / < fr. psychalgie, cf. gr. psyche – suflet, algos – durere].

PSIHALGIE s. f. formă rară de nevralgie, în care predomină elementul psihopatic. (< fr. psychalgie)

PSIH-, v. PSIHO-. □ ~agogie (v. -agogie), s. f., ansamblu de metode educative, psihologice și pedagogice, avînd ca scop favorizarea dezvoltării personalității; ~algie (v. -algie), s. f., formă de nevralgie în care predomină elementul psihopatic; ~astenie (v. -astenie), s. f., stare psihică morbidă manifestată prin nehotărîre extremă, nesiguranță pe sine și obsesii; ~iatrie (v. -iatrie), s. f., disciplină medicală care studiază bolile psihice și tratamentul lor; ~iatru (v. -iatru), s. m., specialist în psihiatrie; ~odometru (v. odo-, v. -metru₁), s. n., aparat pentru măsurarea timpurilor de reacție psihică în condiții diferite; ~ortopedie (v. orto-, v. -pedie), s. f., formă de psihoterapie care constă în măsuri avînd ca scop reglarea modului de viață și a comportării bolnavului.