CORCODUȘ, corcoduși, s. m. Arbore sau arbust din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, cu flori albe și cu fructe mici, de culoare galbenă, vânătă sau roșie (Prunus cerasifera). – Et. nec.

colcoduș sm vz corcoduș

corcoduș sm [At: FILIMON, C. 640 / V: ~cu~, curcu~ / Pl: ~i / E: pbl corcodușă] (Bot) Arbore sau arbust din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, flori albe și fructe mici, de culoare galbenă, vânătă sau roșie (Prunus cerasifera).

corcuduș sm vz corcoduș

corcudușă sf vz corcoduș

curcuduș sm vz corcoduș

renglot sm [At: DLR / Pl: ~oți / E: drr renglotă] Pom din familia rozaceelor, care produce renglote Si: corcoduș (1), goldan (1), (reg) crihin (Prunus insititia).

toltuș sm [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i / E: nct] (Bot; Mun) Corcoduș (Prunus cerasifera).

vișin² s [At: DOSOFTEI, PS. 293/12 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ? / E: mgr βύσιννος „de in” pcf βύσιννον „vișină”] (Înv) Țesătură fină de in, de cânepă sau de mătase.

vișin¹ sm [At: (a. 1670) URICARIUL XXV, 277 / V: (înv) ~șn, (reg) jiș~, virșân, visăn, visân, ~șen, ~e / Pl: ~i, (reg) ~șeni / E: drr vișină] 1 Pom fructifer din familia rozaceelor, cu frunze lucioase, dințate pe margine, cu flori albe, cultivat pentru fructele lui comestibile Si: (reg) vișinar (1) (Cerasus vulgaris). 2 (Îc) ~-sălbatic (sau ~-pitic) Arbust din familia rozaceelor, cu flori albe și fructe mici, sferice, roșii-purpurii, foarte acre Si: cireș-de-Bărăgan, cireș-pitic, vișinel (3) (Cerasus fruticosa). 3 (Îc) ~-turcesc Arbust din familia rozaceelor, cu lemnul tare (întrebuințat la confecționarea pipelor), cu frunze plăcut mirositoare (folosite drept condiment), cu flori albe și cu fructe mici, negre, amărui, necomestibile Si: mahaleb, (reg) antep (Prunus mahaleb).

CORCODUȘ sm., CURCUDUȘ 🌿 Arbore originar din Orient, cultivat la noi pentru fructele sale comestibile, numite „corcodușe” sau „curcudele” (Prunus cerasifera) (🖼 1458): cîteva găini culcate în corcodușul din fața casei (DLVR.).

CURCUDEL, CURCUDUȘ = CORCODUȘ.

CIREȘ, cireși, s. m. Pom fructifer cu frunze ovale alungite, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Cerasus avium). – Lat. *ceresius (= cerasus).

CORCODUȘ, corcoduși, s. m. Arbore sau arbust din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, cu flori albe și cu fructe mici, de culoare galbenă, vânătă sau roșie (Prunus cerasifera). – Probabil din corcodușă.

MĂLIN, mălini, s. m. 1. Arbust decorativ din familia rozaceelor, cu flori albe mirositoare și cu fructe drupe mici, negre, din a cărui scoarță amară se prepară un medicament astringent (Prunus padus). 2. (Bot.; reg.) Liliac¹. – Din mălină (derivat regresiv).

PORUMBAR¹, porumbari, s. m. Arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe și cu fructe sferice de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbel (III 2), scorombar (Prunus spinosa). – Porumbă¹ + suf. -ar.

PORUMBAR², (I) porumbare, s. n., (II) porumbari, s. m. I. S. n. 1. Adăpost pentru porumbei (I 1); porumbărie (1), hulubărie. 2. Construcție de nuiele sau de șipci în care se păstrează știuleții de porumb; coșar, pătul, porumbărie (2). II. S. m. (Reg.) Specie de uliu. – Porumb + suf. -ar.

PRUN, pruni, s. m. Pom din familia rozaceelor, cu flori albe-verzui, cultivat pentru fructele sale comestibile (Prunus domestica). – Lat. prunus.

VIȘIN, vișini, s. m. Pom roditor din familia rozaceelor, cu frunze lucioase, dințate pe margine, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Prunus cerasus). ◊ Vișin sălbatic = vișinel (2). Vișin turcesc = arbust din familia rozaceelor, cu lemnul tare (întrebuințat la confecționarea lulelelor), cu frunzele frumos mirositoare, întrebuințate drept condiment, cu flori albe și cu fructe mici, negre, amărui (Prunus mahaleb). – Din vișină (derivat regresiv).

GOLDAN, goldani, s. m. Varietate de prun originar din Grecia (Prunus insititia). – Din goldană (derivat regresiv).

CORCODUȘ, corcoduși, s. m. Varietate de prun cu fructe mici de culoare galbenă sau roșie (Prunus cerasifera). Pădurile în depărtare, cu tulpini fumurii, ciucurate de ninsoare, par cercetate cu flori de zarzări și corcoduși. DELAVRANCEA, S. 5.

CIREȘ, cireși, s. m. Pom roditor cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Prunus avium). – Lat ceresius (= cerasus).

CORCODUȘ, corcoduși, s.m. Varietate de prun cu fructe mici, de culoare galbenă, vînătă sau roșie (Prunus cerasifera).

CIREȘ ~i m. Pom fructifer cu frunze ovale și flori albe, cultivat pentru fructele sale mici, cărnoase și pentru lemnul care este folosit în industria mobilei. /<lat. ceresius

CORCODUȘ ~i m. Soi de prun cu flori albe, solitare, și cu fructe drupe, de formă sferică, comestibile. /Orig. nec.

GOLDAN ~i m. Soi de prun având fructe de formă sferică, cu miez galben, zemos și dulce. /Din goldană

MĂLIN ~i m. Arbore din familia rozaceelor având frunzele cu marginea zimțată, cu flori albe și fructe mici, negre, folosite în industria alimentară și în medicină. /Din mălină

PORUMBAR² ~i m. Arbust spinos, foarte ramificat, cu frunze dințate, cu flori albe și cu fructe mici rotunde, de culoare neagră-albăstruie. /porumb + suf. ~ar

PORUMBAR¹ ~e n. 1) Construcție mică de lemn care servește drept adăpost pentru porumbeii de casă; hulubărie. 2) rar Construcție din nuiele împletite sau din scânduri bătute rar în care se păstrează știuleții de porumb; sâsâiac; coșar; leasă; pătul. /porumb + suf. ~ar

PRUN ~i m. Pom fructifer cu fructe cărnoase și zemoase, de culoare albastră-roșiatică sau gălbuie, având sâmbure cu înveliș dur, mare și aproape plat. /<lat. prunus

VIȘIN ~i m. Pom fructifer cu frunze lucioase, dințate și cu flori albe, având fructe mici, rotunde, cărnoase, de culoare roșie și cu gust acrișor. ◊ ~ turcesc arbust cu flori albe și cu fructe mici, negre, amărui la gust, ale cărui frunze mirositoare se folosesc drept condiment, iar lemnul, pentru confecționarea lulelelor. ~ sălbatic. v. VIȘINEL. /Din vișină

corcoduș m. soiu de prun care se cultivă pentru fructele sale comestibile (Prunus cerasifera). [Origină necunoscută].

corcodúș m. (d. corcodușă). Munt. Un fel de prun (prunus cerasifera [saŭ divaricata]). – Și corcodel. În Mold. și Trans. curcudúș și curcudél, în Munt. vest colduș și toltuș (Cod. M. N. 97). V. zarzăr.

curcudeá, curcudél, curcudúș, curcudúșă, V. corcod-.

toltúș, -úșă, V. corcoduș, -ă.

corcoduș s. m., pl. corcoduși

goldan s. m., pl. goldani

corcoduș s. m., pl. corcoduși

cireș s. m., pl. cireși

corcoduș s. m., pl. corcoduși

goldan s. m., pl. goldani

mălin s. m., pl. mălini

porumbar (arbust, pasăre) s. m., pl. porumbari

porumbar (adăpost pentru porumbei, pătul) s. n., pl. porumbare

prun s. m., pl. pruni

vișin s. m., pl. vișini

PRUNUS L., PRUN DECORATIV, fam. Rosaceae. Gen originar din Asia Orientală, cca 198 specii, arbuști sau arbori mici, cu scoarța ramurilor cenușie, subțire și care se exfoliază. Frunze simple, alterne, cu marginea dințată, rar nedentate, cu stipele. Flori uneori mirositoare, simple sau duble, solitare sau grupate, la bază cu scvame brune, necleioase, pedicelate, pe tip 5, albe, roz sau roșii, 20 stamine, ovar glabru cu un singur pistil, cu stil prelungit. Fruct, drupă brumată.

CORCODÚȘ s. m. Arbore sau arbust din familia rozaceelor, înalt de 6-8 m, cu frunze eliptice, ovale sau obovate, serate, flori albe solitare și fructe drupe (Prunus cerasifera); originar din Asia; la noi se găsește cultivat ca arbore fructifer și adesea sălbăticit.

Prunus amygdalus Batsch (syn. P. communis Arcangeli: Amygdalus communis L.), « Migdal ». Specie originară din Siria pînă în nordul Africii. Înflorește primăvara, înaintea înfrunzirii. Flori roz sau albe, pînă la 5 cm diametru, caliciul campanulat, 1-2 pe un pedicel scurt. Frunze alungit-lanceolate, serate ori crenate, simple, nelobate, cu baza rotunjită, pețiol cca 2 cm lungime, glandulos. Arbore pînă la 8 m înălțime. Fruct alungit-eliptic, verde-cenușiu, pubescent.

Prunus avium L., «Cireș pădureț». Specie care înflorește primăvara. Flori albe, lung- pedunculate, grupate cîte 3-6 în corimbe umbeliforme. Frunze de la invers-ovate la alungite, lucioase, glabre. pînă la 15 cm lungime, pe partea inferioară pubescente, cu pețiol pînă la 6 cm lungime, cu glande, lamină puțin încrețită, acuminată. Arbore peste 15 m înălțime, coroană piramidal-ovată, scoarță lucioasă, netedă, care se exfoliază. Fructe, drupe negre-roșietice, rotunde, nepăroase și comestibile.

Prunus cerasifera Ehrh. (syn. P. myrobalana Lioisel.). Specie care înflorește primăvara. Numeroase flori stelate, mici, albe, solitare sau cîte două, nepăroase, apar înaintea frunzelor. Frunzele împreună cu ramurile glabre, eliptice pînă la ovoide, îngustate spre pețiol, de obicei acut-serate. Arbore cu coroană bogată, pînă la 8 m înălțime. Fructe globuloase, galbene sau roșietice, comestibile.

Prunus cerasus L., « Vișin ». Specie care înflorește primăvara. Flori albe, caliciul cu 5 sepale verzi, corolă cu 5 petale. Frunze de la eliptice la ovoide, lungi pînă la 8 cm, verzi, glabre, lucioase, dințate, cu pețioli cca 4 cm lungime, fără sau rar cu glandule. Arbore pînă la 10 m înălțime, cu scoarță neagră. Fructe, drupe globuloase, roșii-închis, comestibile.

Prunus glandulosa Thunb., « Vișin japonez ». Specie care înflorește primăvara. Flori albe sau roz, cîte 2-3 în fascicule. Frunze ovate, pînă la 9 cm lungime, lanceolate. Arbust, 1,5 m înălțime. Fructe roșii, mici.

Prunus insititia L., « Goldan ». Specie care înflorește primăvara. Flori albe, deseori cîte 2 pe pedunculi pubescenți. Lujerii tineri mai întîi tomentoși, apoi pubescenți. Fructe globuloase, albastre-negricioase sau roșietice. Arbore pînă la 7 m înălțime. A dat naștere la numeroase varietăți și soiuri ornamentale.

Prunus laurocerasus L. Specie care înflorește primăvara. Flori mici, albe, în raceme scurte, erecte, puternic parfumate. Arbust tufos sau arbore mic, mult folosit pentru gard viu. Frunze persistente, alungite, invers-ovate, verzi-lucioase, pînă la 15 cm lungime. Fructe roșii, negricioase.

Prunus mahaleb L., « Vișin turcesc ». Specie care înflorește primăvara. Flori mici, albe, plăcut mirositoare (corolă cu 5 petale alungit-eliptice, întregi). Frunze mici, rotund-ovate, plane, glabre, lucitoare, pe partea inferioară pubescente, verzi, pețiolate, fin-dentate pe margini. Arbore pînă la 10 m înălțime, rar arbust, cu scoarță lucioasă, brună, neagră. Fructe, drupe negre, sferice, mici, amare.

Prunus padus L., « Mălin ». Specie care înflorește primăvara, după înfrunzire. Flori albe, puternic parfumate, pînă la 20 în raceme pendente, fin-păroase. Frunze eliptice, groase, glabre, cu baza rotunjită, verzi-închis, pe partea inferioară glauscente, de cele mai multe ori rugoase, pețiolate. Arbore cu port erect, pînă la 15 cm înălțime, scoarță netedă. Fructe mici, negricioase, dulci, necomestibile.

Prunus persica (L.) Batsch., « Piersic ». Specie care înflorește primăvara. Flori roz sau roșii, rar albe (caliciul lînos în exterior), obișnuit solitare. Frunze lat-lanceolate, serate, scurt-pețiolate. Arbore pînă la 8 m înălțime, muguri pubescenți. Fruct sferic, cărnos, pubescent. Are multe varietăți utile parcurilor și grădinilor, în special cele cu flori duble și forme piramidale pletoase.

Prunus serotina Ehrh., « Mălin american ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe, mici, dispuse în raceme pendente, pînă la 14 cm lungime. Frunze alungit-eliptice, lanceolate, baza cuneată, dințate pe margini, pe partea superioară lucioase, cu pețiol 3 cm lungime. Arbore sau arbust înalt și lujeri roșii-închis, glabrii. Fructe sferice, roșii-negricioase, comestibile. Crește relativ repede și rezistă bine la secetă și ger. modificată

Prunus serrulata Lindl., « Cireș japonez ». Specie care înflorește primăvara, înainte sau o dată cu înfrunzirea. Flori albe, 3-5 în raceme pendente, neparfumate. Frunze ovoide cu vîrf lung, ascuțit, 6-12 cm lungime, serate, glabre, pe partea inferioară glauce, pe cea superioară verzi-închis. Arbore pînă la 25 m înălțime, cu scoarță netedă, maro-închis, ramurile tinere glabre. Fructe negre.

Prunus triloba Lindl., « Prun japonez ». Specie care înflorește în mart.-apr. Flori mari, roz-deschis, ca niște rozete, apar înainte de înfrunzire, simple și duble, cu diametrul de 3 cm, scurt-pedicelate, pe ramuri lungi și subțiri. Frunze, de la lat-eliptice pînă la adîncit-eliptice, rar cu 3 lobi la partea superioară, cuneate la bază, verzi-viu, pe partea inferioară mai deschise și pubescente, scurt-pețiolate. Arbust sau arbore mic, cca 3 m înălțime, ramificat, ramuri maro-închis, pubescente, catifelate, scoarță brună-închis. Se folosește și pentru cultura forțată. Fruct galben sau roșu, rotund, păros. Toate speciile au numeroase forme, varietăți și soiuri foarte decorative.

CIREȘ s. (BOT.) cireș-de-Bărăgan (Prunus fructicosa) = vișinel, cireș-pitic, vișin-sălbatic; cireș-pitic v. cireș-de-Bărăgan.

CORCODUȘ s. (BOT.; Prunus cerasifera) (Munt. și Olt.) târnosliv, (Transilv.) zarzăr.

GOLDAN s. (BOT.; Prunus insititia) renglot, (reg.) culcuduș, prun gogoneț, (Transilv.) crichin.

MAHALEB s. (BOT.; Prunus mahaleb) vișin turcesc, (reg.) antep, mălin.

MĂLIN s. (BOT.; Prunus padus) (Transilv. și Ban.) prun sălbatic.

MĂLIN s. v. lemn-câinesc, liliac, mahaleb, năfurică, pin, sirinderică, vișin turcesc.

PORUMBAR s. (BOT.; Prunus spinosa) porumbel, (înv. și reg.) târn, (reg.) coțobrel, curcudel, mărăcine, porumb, porumbea, scorombar, spin.

PORUMBAR s. 1. v. pătul. 2. coșar, pătul, (reg.) magazin, (Mold. și Transilv.) coș, (Transilv.) coșarcă. (~ de porumb.)

PORUMBAR s. v. erete, uliu.

PRUN s. (BOT.; Prunus domestica) (Mold. și Bucov.) perj, (Mold. și Transilv.) pom.

RENGLOT s. (BOT.; Prunus insititia) goldan, (reg.) culcuduș, prun gogoneț, (Transilv.) crichin.

VIȘIN s. (BOT.) vișin-sălbatic (Prunus fructicosa) = vișinel, cireș-de-Bărăgan, cireș-pitic; vișin turcesc (Prunus mahaleb) = mahaleb, (reg.) antep, mălin.

mălin s.m. (bot.) 1 (și mălin-alb, mălin-negru) Prunus padus; <reg.> prun-sălbatic. 2 (reg.) v. Lămâiță. Sirinderică (Philadelphus coronarius). 3 (reg.) v. Lemn-câinesc (Ligustrum vulgare). 4 (reg.; și mălin-roșu) v. Liliac¹. Liliac-comun (v. liliac¹). Liliac-nemțesc (v. liliac¹). Liliac-roșu (v. liliac¹). Liliac-sălbatic (v. liliac¹) (Syringa vulgaris). 5 (reg.) v. Mahaleb. Vișin-turcesc (v. vișin¹) (Prunus mahaleb). 6 (reg.) v. Năfurică. Pelin. Peliniță (Artemisia annua). 7 (reg.) v. Pin (Pinus silvestris). 8 (reg.) v. Zmeur. Zmeurar (Rubus idaeus). 9 (reg.) mălin-verde v. Liliac¹. Liliac-franțuzesc (v. liliac¹). Liliac-nemțesc (v. liliac¹). Liliac-persan (v. liliac¹) (Syringa persica); mălin-sălbatic v. Liliac-de-pădure (v. liliac¹). Liliac-sălbatic (v. liliac¹). Tulichina-lupului (v. tulichina). Tulichină (Daphne mezereum).

CORCODUȘ s. (BOT.; Prunus cerasifera) (Munt. si Olt.) tîrnosliv, (Transilv.) zarzăr.

corcodúș, corcoduși, s.m. (bot.) Arbust din familia rozaceelor cu fructe mici, galbene sau roșii (Prunus cerasifera); specie de prun: „De nimica nu mi-i dor, / Ca de flori de corcodușă, / De gura lelii Anuță” (Ștețco, 1990: 285). – Posibil din corcodușă (Scriban, MDA).

corcoduș, corcoduși, s.m. – (bot.) Arbust din familia rozaceelor cu fructe mici, galbene sau roșii (Prunus cerasifera); specie de prun: „De nimica nu mi-i dor, / Ca de flori de corcodușă, / De gura lelii Anuță” (Ștețco, 1990: 285). ♦ (onom.) Corcodel, nume de familie în Maramureș. – Et. nec. (Șăineanu, DEX); posibil din corcodușă (Scriban, MDA).

corcoduș, -i, s.m. – (bot.) Arbust din familia rozaceelor cu fructe mici, galbene sau roșii (Prunus cerasifera): „De nimica nu mi-i dor, / Ca de flori de corcodușă, / De gura lelii Anuță” (Ștețco 1990: 285). – Din corcodușă „fructul corcodușului”.