PRUNÚȚ, prunuți, s. m. Prunișor. – Prun + suf. -uț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PRUNÚȚ s. (BOT.) prunișor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prunúț s. m., pl. prunúți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink