9 definiții pentru prujitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PRUJITURĂ, prujituri, s. f. (Reg.) Glumă; snoavă, anecdotă. – Pruji + suf. -tură.
PRUJITURĂ, prujituri, s. f. (Reg.) Glumă; snoavă, anecdotă. – Pruji + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
prujitură sf [At: COSTINESCU, 130 / Pl: ~ri / E: pruji1 + -tură] (Mol, Buc) 1-2 Glumă (1-2). 3 Snoavă. 4 Anecdotă (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PRUJITURĂ, prujituri, s. f. (Mold.) Glumă, șagă, snoavă, anecdotă. Pînă să mai spună unul o glumă, altul o prujitură... a trecut mare parte din noapte și se apropie de cîntători. HOGAȘ, DR. II 191. Flăcăii se rotesc prin casă, spun povești, cimilituri, prujituri și fac fetele de rîd, să le mai treacă vremea. SEVASTOS, N. 25. Cu prujituri de-a tale, ia acuși se duce noaptea și vai de odihna noastră! CREANGĂ, P. 253.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
prujitură f. Mold. vorbă glumeață, mincinoasă: cu prujituri de-a tale ia acuș se duce noaptea CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prujitúră f., pl. ĭ (d. prujesc). Est. Prujă, glumă, anecdotă. V. taclale, jitiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
prujitură (reg.) s. f., g.-d. art. prujiturii; pl. prujituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
prujitură (reg.) s. f., g.-d. art. prujiturii; pl. prujituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
prujitură s. f., g.-d. art. prujiturii; pl. prujituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
prujitură s. v. GHIDUȘIE. GLUMĂ. NĂZBÎTIE. NĂZDRĂVĂNIE. NEBUNIE. POZNĂ. ȘTRENGĂRIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
prujitură, prujiturisubstantiv feminin
- 1. Anecdotă, ghidușie, glumă, nebunie, năzbâtie, năzdrăvănie, poznă, snoavă, șagă, ștrengărie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: anecdotă ghidușie glumă nebunie năzbâtie năzdrăvănie poznă snoavă șagă ștrengărie
- Pînă să mai spună unul o glumă, altul o prujitură... a trecut mare parte din noapte și se apropie de cîntători. HOGAȘ, DR. II 191. DLRLC
- Flăcăii se rotesc prin casă, spun povești, cimilituri, prujituri și fac fetele de rîd, să le mai treacă vremea. SEVASTOS, N. 25. DLRLC
- Cu prujituri de-a tale, ia acuși se duce noaptea și vai de odihna noastră! CREANGĂ, P. 253. DLRLC
-
etimologie:
- Pruji + sufix -tură. DEX '98 DEX '09