pruțuc sn [At: CADE / V: (reg) proțacă / Pl: ~uce / E: ger Brotsack] (Mar; Trs; înv) Traistă de pânză pentru hrană, pe care o purtau soldații.

proțacă sf vz pruțuc

pruțuc, pruțuce, s.n. (reg.) traistă de pânză pentru hrană (pe care o purtau soldații).

pruțúc, (bruțac, pruțac), s.n. (reg.) Traistă de pânză pe care o purtau soldații din armata austro-ungară; sac de merinde; bruțac. (Trans., Maram.). – Din germ. Brotsack „sac pentru pâine; traistă, raniță” (MDA).

pruțuc, s.n. – (reg.) Traistă de pânză pe care o purtau soldații din armata austro-ungară (Bârlea, 1924); bruțac. (Trans., Maram.). – Din germ. Brotsack „sac pentru pâine; traistă, raniță” (MDA).