PROZAURIAN, prozaurieni, s. m. (La pl.) Ordin de reptile primitive terestre și acvatice; (și la sg.) reptilă din acest ordin. [Pr.: -za-u-ri-an] – Din fr. prosaurien.

prozaurian sm [At: M. D. ENC. / P: ~za-u-ri-an / Pl: ~ieni / E: fr prosauriens] 1 (Lpl) Ordin de reptile primitive terestre și acvatice. 2 (Șls) Reptilă din ordinul prozaurienilor (1).

PROZAURIAN, prozaurieni, s. m. (La pl.) Ordin de reptile primitive terestre și acvatice; (și la sg.) reptilă din acest ordin. [Pr.: -za-u-ri-an] – Din fr. prosauriens.

PROZAURIENI s.m. pl. Ordin de reptile fosile mici, care au existat exclusiv în permian; (la sg.) reptilă din acest ordin. [Pron. -za-u-, sg. prozaurian. / < fr. prosauriens].

PROZAURIENI s. m. pl. ordin de reptile primitive, mici, terestre și acvatice, care au existat în permian. (< fr. prosauriens)

prozaurian (desp. -za-u-ri-an) s. m., pl. prozaurieni (desp. -ri-eni)

prozaurian (-za-u-ri-an) s. m., pl. prozaurieni (-ri-eni)

prozaurian s. m., (sil. -za-u-ri-an), pl. prozaurieni (sil. -ri-eni)

PROZAURIÉNI (PROSAURIENI) (< fr.; {s} pro-² + gr. saura „șopârlă”) s. m. pl. Ordin de reptile primitive, permiene, de talie mică, reprezentând un important nod filogenetic, datorită înrudirilor sale cu dinozaurii, cu sauropterigienii și cu ihtiozaurienii; au fost tereștri și acvatici.