2 intrări

O definiție

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

provianța vb., ind. prez. 1 sg. provianțez, 3 sg. și pl. provianțea

Intrare: provianțare
provianțare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • provianțare
  • provianțarea
plural
  • provianțări
  • provianțările
genitiv-dativ singular
  • provianțări
  • provianțării
plural
  • provianțări
  • provianțărilor
vocativ singular
plural
Intrare: provianța
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • provianța
  • provianțare
  • provianțat
  • provianțatu‑
  • provianțând
  • provianțându‑
singular plural
  • provianțea
  • provianțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • provianțez
(să)
  • provianțez
  • provianțam
  • provianțai
  • provianțasem
a II-a (tu)
  • provianțezi
(să)
  • provianțezi
  • provianțai
  • provianțași
  • provianțaseși
a III-a (el, ea)
  • provianțea
(să)
  • provianțeze
  • provianța
  • provianță
  • provianțase
plural I (noi)
  • provianțăm
(să)
  • provianțăm
  • provianțam
  • provianțarăm
  • provianțaserăm
  • provianțasem
a II-a (voi)
  • provianțați
(să)
  • provianțați
  • provianțați
  • provianțarăți
  • provianțaserăți
  • provianțaseți
a III-a (ei, ele)
  • provianțea
(să)
  • provianțeze
  • provianțau
  • provianța
  • provianțaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)