PROTUBERÁNT, -Ă, protuberanți, -te, adj. Care constituie o protuberanță. – Din fr. protubérant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PROTUBERÁNT ~tă (~ți, ~te) Care formează o protuberanță. Frunte ~tă. /<fr. protubérant
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROTUBERÁNT, -Ă adj. Care formează o protuberanță. [< fr. protubérant, cf. lat. protuberans].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROTUBERÁNT, -Ă adj. care formează o protuberanță; proeminent. (< fr. protubérant, lat. protuberans)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

protuberánt adj. m., pl. protuberánți; f. sg. protuberántă, pl. protuberánte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink