PROTOPOPÍE, protopopii, s. f. 1. Rangul sau funcția de protopop; protoierie, protopopiat. 2. Teritoriu aflat sub jurisdicția unui protopop; protoierie, protopopiat. ♦ Reședința unui protopop; protoierie, protopopiat. – Protopop + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PROTOPOPÍE ~i f. pop. 1) Funcție de protopop. 2) Durata de exercitare a acestei funcții. 3) Teritoriu aflat sub oblăduirea unui protopop. [G.-D. protopopiei] /protopop + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROTOPOPÍE s. (BIS.) protoierie, (înv.) protopopiat, protopresbiterie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

protopopíe s. f., art. protopopía, g.-d. art. protopopíei; pl. protopopíi, art. protopopíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink