PROTOGÍN, -Ă, protogini, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Bot., despre flori hermafrodite) Al cărui pistil se dezvoltă înaintea staminelor. 2. S. f. (Geol.) Rocă granitică cu structură de șist. – Din fr. protogyne.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PROTOGÍN, -Ă adj. proterogin. (< fr. protogyne)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

protogín adj. m., pl. protogíni; f. sg. protogínă, pl. protogíne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink