PROTOCLORÚRĂ, protocloruri, s. f. (Chim.) Combinația cea mai săracă în clor pe care o substanță simplă o poate forma cu acesta. – Din fr. protochlorure.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PROTOCLORÚRĂ s.f. Sare care rezultă din combinația unui corp simplu cu clorul, conținând cantitatea cea mai mică posibilă de clor. [< fr. protochlorure].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROTOCLORÚRĂ s. f. sare din combinația unui corp simplu cu cea mai mică cantitate de clor. (< fr. protochlocure)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

protoclorúră s. f., pl. protoclorúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink