PROTIMISÍRE s. v. întâietate, precădere, preponderență, primat, primordialitate, prioritate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROTIMISÍ vb. v. prefera.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

protimisí (-sésc, -ít), vb. – A prefera, a da prioritate. Ngr. προτιμῶ, viitor προτιμήσω (Tiktin; Gáldi 242). – Der. protimisis, s. f. (preferință), din ngr. προτίμησις. Sec. XVIII, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink