O definiție pentru prothesis
Enciclopedice
prothesis subst. (Înv.) Anexă a încăperii altarului la o biserică ortodoxă, situată pe latura de nord a acestuia și având aspectul unei firide săpate în grosimea zidului; proscomidie (2). – Din gr. prothesis.
Intrare: prothesis
prothesis substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)