PROSTRÁT, -Ă, prostrați, -te, adj. (Rar) 1. (Despre tulpinile plantelor) Care crește culcat la pământ. 2. Fig. Lipsit de energie morală. – Din lat. prostratus, fr. prostré.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PROSTRÁT ~tă (~ți, ~te) rar 1) (despre tulpini de plante) Care crește întinzându-se pe pământ. 2) (despre persoane) Care este incapabil de a reacționa la excitanții din afară. /<lat. prostratus, fr. prostré
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROSTRÁT, -Ă adj. 1. Lipsit de energie morală; abătut, istovit. 2. (Bot.; despre tulpină) Care stă culcată la pământ, fără a-și ridica în sus nici măcar vârful. V. procumbent. [< lat. prostratus, cf. fr. prostré].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROSTRÁT, -Ă adj. 1. (despre tulpini) culcat la pământ. 2. în stare de prostrație; (fig.) lipsit de energie. (< lat. prostratus, fr. prostré)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

prostrát adj. m., pl. prostráți; f. sg. prostrátă, prostráte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink