3 intrări
15 definiții

Explicative DEX

PROSTIC, -Ă, prostici, -ce, adj. (Pop.) Prostuț. – Prost + suf. -ic.

prostic2, ~ă a [At: REBREANU, NUV. 192 / Pl: ~ici, ~ice / E: prost + -ic] 1-6 (Rar; șhp) Prosticel (1-6).

prostic1 sn vz prostichi1

prostichi1 sn [At: (a. 1810) GÁLDI, M. PHAN. 241 / V: (înv) ~ichion, ~tic / Pl: ~uri / E: ngr προσθήκη] (Înv) Adaos la o dare.

prostichi2 vtrp [At: (a. 1813) GÁLDI, M. PHAN. 241 / Pzi: ? / E: prostichi1] 1-2 (Îvr; c. i. venituri) A spori.

prostichion sn vz prostichi1

PROSTIC, -Ă, prostici, -ce, adj. (Rar) Prostuț. – Prost + suf. -ic.

prostíchĭ n., pl. urĭ (ngr. prosthiki, vgr. -théke. V. teacă). Sec. 19. Adaus, spor.

Ortografice DOOM

prosti adj. f.

prostic (pop.) adj. m., pl. prostici; f. prosti, pl. prostice

!prostic (pop.) adj. m., pl. prostici; f. prostică, pl. prostice

Sinonime

PROSTIC adj., s. v. prosticel, prostișor, prostuleț, prostuț.

prostic adj., s. v. PROSTICEL. PROSTIȘOR. PROSTULEȚ. PROSTUȚ.

Arhaisme și regionalisme

prosti adj. f. (reg.) prostuță.

prostichi, prostichiuri, s.n. (înv.) adaos, spor la o dare (taxă).

Intrare: prostică
prostică substantiv feminin
substantiv feminin (F99)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prosti
  • prostica
plural
genitiv-dativ singular
  • prosticăi
plural
vocativ singular
plural
Intrare: prostic
prostic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prostic
  • prosticul
  • prosticu‑
  • prosti
  • prostica
plural
  • prostici
  • prosticii
  • prostice
  • prosticele
genitiv-dativ singular
  • prostic
  • prosticului
  • prostice
  • prosticei
plural
  • prostici
  • prosticilor
  • prostice
  • prosticelor
vocativ singular
plural
Intrare: prostichi
prostichi substantiv neutru
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prostichi
  • prostichiul
  • prostichiu‑
plural
  • prostichiuri
  • prostichiurile
genitiv-dativ singular
  • prostichi
  • prostichiului
plural
  • prostichiuri
  • prostichiurilor
vocativ singular
plural
prostichion
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prostic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prostic
  • prosticul
  • prosticu‑
  • prosti
  • prostica
plural
  • prostici
  • prosticii
  • prostice
  • prosticele
genitiv-dativ singular
  • prostic
  • prosticului
  • prostice
  • prosticei
plural
  • prostici
  • prosticilor
  • prostice
  • prosticelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prostic, prostiadjectiv

etimologie:
  • Prost + -ic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.