O definiție pentru «prosteță»   declinări

prostéță s.f. (înv.) 1. (cu sens colectiv) oameni de rând, prostime, gloată, norod, mulțime. 2. atitudine, purtare prostească.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink