opțiuni
  • info

2 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROSPECTARE, prospectări, s. f. Acțiunea de a prospecta și rezultatul ei. – V. prospecta.

PROSPECTARE, prospectări, s. f. Acțiunea de a prospecta și rezultatul ei. – V. prospecta.

prospectare [At: SCÎNTEIA, 1960, nr. 4837 / Pl: ~tări / E: prospecta] 1 Ansamblu de cercetări efectuate pentru a descoperi și localiza zăcăminte minerale utile Si: prospecțiune. 2 Studiere a cererii și ofertei de mărfuri de pe o piață dată.

PROSPECTARE, prospectări, s. f. Acțiunea de a prospecta; prospecțiune. Echipamente de prospectare.

PROSPECTA, prospectez, vb. I. Tranz. 1. A cerceta un teren cu scopul de a descoperi și a localiza zăcămintele minerale utile. 2. A cerceta cererea și oferta de mărfuri de pe o piață dată. – Din fr. prospecter.

PROSPECTA, prospectez, vb. I. Tranz. 1. A cerceta un teren cu scopul de a descoperi și a localiza zăcămintele minerale utile. 2. A cerceta cererea și oferta de mărfuri de pe o piață dată. – Din fr. prospecter.

prospecta vt(a) [At: C. PETRESCU, R. DR. 185 / Pzi: ~tez / E: fr prospecter] 1 (C. i. terenuri) A cerceta în scopul de a descoperi și localiza zăcăminte minerale utile. 2 A cerceta cererea și oferta de mărfuri de pe o piață dată.

PROSPECTA, prospectez, vb. I. Tranz. (Folosit și absolut) A cerceta un teren, cu scopul de a descoperi și a localiza zăcăminte de roci utile. N-am făcut decît ceea ce ai făcut tu cînd cumpărai [pămînt] să prospectezi pentru comoara ta. C. PETRESCU, R. DR. 185. Fig. Prospecta elementul omenesc indigen. C. PETRESCU, A. 410.

PROSPECTA vb. I. tr. A cerceta (un teren) pentru a descoperi depozite naturale de minerale sau de metale prețioase. ♦ A cerceta piața comercială în vederea încheierii unor afaceri, unor contracte. [< fr. prospecter].

PROSPECTA vb. tr. 1. a cerceta un teren pentru a descoperi depozite naturale de minerale. 2. a cerceta piața comercială în vederea încheierii de contracte. (< fr. prospecter)

prospecta vb. I (com.) A cerceta cererea și oferta de mărfuri pe piața comercială ◊ „Ce poate face un editor pentru a prospecta mai bine gustul real al publicului? [...] El îmi spune lucruri orientative [...] De exemplu îmi spune că nu se vinde la un stand cartea scumpă.” R.l. 23 IV 74 p. 2; v. și 13 VI 80 p. 6 (din fr. prospecter; cf. engl. to prospect; DT, DMM; DN – alt sens; DEX, DN3)

A PROSPECTA ~ez tranz. 1) (terenuri) A cerceta în prealabil cu scopul de a detecta zăcăminte minerale utile. 2) (prețuri, cereri, oferite de piață) A studia în detaliu (pentru a descoperi surse de profit). /<fr. prospecter

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prospectare s. f., g.-d. art. prospectării; pl. prospectări

prospectare s. f., g.-d. art. prospectării; pl. prospectări

prospectare s. f., g.-d. art. prospectării; pl. prospectări

prospecta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. prospectez, 3 prospectează; conj. prez. 1 sg. să prospectez, 3 să prospecteze

prospecta (a ~) vb., ind. prez. 3 prospectează

prospecta vb., ind. prez. 1 sg. prospectez, 3 sg. și pl. prospectează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROSPECTARE s. v. prospecțiune.

PROSPECTARE s. prospecțiune. (Lucrări de ~ geologică.)

Intrare: prospectare
prospectare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prospectare
  • prospectarea
plural
  • prospectări
  • prospectările
genitiv-dativ singular
  • prospectări
  • prospectării
plural
  • prospectări
  • prospectărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: prospecta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prospecta
  • prospectare
  • prospectat
  • prospectatu‑
  • prospectând
  • prospectându‑
 singular plural
  • prospectează
  • prospectați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prospectez
 (să)
  • prospectez
  • prospectam
  • prospectai
  • prospectasem
a II-a (tu)
  • prospectezi
 (să)
  • prospectezi
  • prospectai
  • prospectași
  • prospectaseși
a III-a (el, ea)
  • prospectează
 (să)
  • prospecteze
  • prospecta
  • prospectă
  • prospectase
plural I (noi)
  • prospectăm
 (să)
  • prospectăm
  • prospectam
  • prospectarăm
  • prospectaserăm
  • prospectasem
a II-a (voi)
  • prospectați
 (să)
  • prospectați
  • prospectați
  • prospectarăți
  • prospectaserăți
  • prospectaseți
a III-a (ei, ele)
  • prospectează
 (să)
  • prospecteze
  • prospectau
  • prospectară
  • prospectaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prospectare, prospectărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a prospecta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: prospecțiune
    • format_quote Echipamente de prospectare. DLRLC
etimologie:
  • vezi prospecta DEX '98 DEX '09

prospecta, prospectezverb

  • 1. A cerceta un teren cu scopul de a descoperi și a localiza zăcămintele minerale utile. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote N-am făcut decît ceea ce ai făcut tu... cînd cumpărai [pământ] să prospectezi pentru comoara ta. C. PETRESCU, R. DR. 185. DLRLC
    • format_quote figurat Prospecta elementul omenesc indigen. C. PETRESCU, A. 410. DLRLC
  • 2. A cerceta cererea și oferta de mărfuri de pe o piață dată. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.