PROSPĂTÚRĂ, prospături, s. f. (Pop.) Aliment proaspăt, marfă alimentară proaspătă. – Proaspăt + suf. -ură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PROSPĂTÚRĂ ~i f. pop. Aliment proaspăt. /proaspăt + suf. ~ură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prospătúră s. f., g.-d. art. prospătúrii; pl. prospătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

prospătură, prospături s. f. 1. virgină. 2. prostituată tânără, ținută de proxenet sau matroană la preț mare. 3. amantă sau iubită nouă a unui bărbat.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink