opțiuni
  • info
6 definiții pentru proslăvitor

Explicative DEX

PROSLĂVITOR, -OARE, proslăvitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care proslăvește. – Proslăvi + suf. -tor.

PROSLĂVITOR, -OARE, proslăvitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care proslăvește. – Proslăvi + suf. -tor.

proslăvitor, ~oare smf [At: OȚETEA, T. V. 301 / Pl: ~i, ~oare / E: proslăvi + -tor] (Rar) Persoană care proslăvește (1).

Ortografice DOOM

proslăvitor (rar) s. m., pl. proslăvitori

proslăvitor (rar) s. m., pl. proslăvitori

proslăvitor s. m. (sil. mf. -slă-), pl. proslăvitori

Expresii și citate

Laudator temporis acti (lat. „Acel care laudă vremurile apuse” sau, mai liber: „Proslăvitorul timpurilor trecute”) – Horațiu, versul 173 din Ars poetica. Poetul denunță paseismul și îi ironiza pe cei ce cîntau cu regret timpurile de odinioară, îndeosebi cu scopul de a blama (zice Horațiu în versul următor, 174) vremurile „de acum”. Așadar, laudator temporis acti nu se întrebuințează decît ca o critică la adresa celor care evocă nostalgic vremurile de altă dată și nu găsesc nimic bun în prezent. LIT.

Intrare: proslăvitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proslăvitor
  • proslăvitorul
  • proslăvitoru‑
plural
  • proslăvitori
  • proslăvitorii
genitiv-dativ singular
  • proslăvitor
  • proslăvitorului
plural
  • proslăvitori
  • proslăvitorilor
vocativ singular
  • proslăvitorule
plural
  • proslăvitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proslăvitor, proslăvitorisubstantiv masculin
proslăvitoare, proslăvitoaresubstantiv feminin

  • 1. rar Persoană care proslăvește. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Proslăvi + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.