PROROCÍE, prorocii, s. f. (Rar) Prorocire. [Var.: proorocíe s. f.] – Proroci + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

PROROCÍE s. v. prezicere.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

prorocíe s. f., art. prorocía, g.-d. art. prorocíei; pl. prorocíi, art. prorocíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink