opțiuni
  • info
4 definiții pentru propretor

Explicative DEX

propretor sm [At: CADE / Pl: ~i / E: lat propraetor, fr propréteur] (Înv) Magistrat roman locțiitor al unui pretor.

PROPRETOR s.m. (Ist.; la romani) Locțiitor al unui pretor. [< lat. propraetor, cf. fr. propréteur].

PROPRETOR s. m. magistrat roman locțiitor al unui pretor. (< fr. propréteur, lat. propraetor)

*proprétor și -ór m. (lat. propráetor, -óris). La vechiĭ Romanĭ, un magistrat, de ordinar fost pretor, care guverna o provincie cu autoritate de pretor. V. proconsul.

Intrare: propretor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • propretor
  • propretorul
  • propretoru‑
plural
  • propretori
  • propretorii
genitiv-dativ singular
  • propretor
  • propretorului
plural
  • propretori
  • propretorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

propretor, propretorisubstantiv masculin

  • 1. istorie (La romani) Locțiitor al unui pretor. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.