PROPORȚIONARE s. f. Acțiunea de a proporționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. proporționa.

proporționare sf [At: POLIZU / P: ~ți-o~ / Pl: ~nări / E: proporționa] 1 Stabilire a anumitor proporții în raport cu ansamblul, cu o circumstanță, cu un reper, cu un anumit scop. 2 Stabilire a unui raport just, echilibrat, între elementele unui ansamblu.

PROPORȚIONARE, proporționări, s. f. Acțiunea de a proporționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. proporționa.

PROPORȚIONARE s. f. Acțiunea de a proporționa; potrivire, găsire a proporțiilor juste.

PROPORȚIONARE s.f. Acțiunea de a proporționa și rezultatul ei. [< proporționa].

proporționa vt [At: I. GOLESCU, C. / Pzi: ~nez / E: fr proportionner] 1 A stabili anumite proporții în raport cu ansamblul, cu o circumstanță, cu un reper, cu un anumit scop. 2 A stabili un raport just, echilibrat, între elementele unui ansamblu.

PROPORȚIONA, proporționez, vb. I. Tranz. A da proporția cuvenită, a face să fie proporționat; a potrivi. – Pronunțat: -ți-o-.

PROPORȚIONA vb. I. tr. A da proporția cuvenită, a face proporțional; a potrivi. [Pron. -ți-o-. / < fr. proportionner, it. proporzionare].

PROPORȚIONA vb. tr. a stabili anumite proporții; a stabili un raport echilibrat, a potrivi. (< fr. proportionner, lat. proportionare)

A PROPORȚIONA ~ez tranz. (dimensiuni, cantități, bugete etc.) A potrivi într-o proporție justă; a face să fie proporțional; a echilibra. [Sil. -ți-o-] /<fr. proportionner, lat. proportionare

proporționà v. a observa proporțiunea cuvenită, a stabili un raport just între două lucruri.

*proporționéz v. tr. (d. proporțiune; fr. proportionner). Conformez proporțiuniĭ, daŭ mărimea cuvenită: a proporționa cheltuĭelile după venit.

proporționare (desp. -ți-o-) s. f., g.-d. art. proporționării

proporționare (-ți-o-) s. f., g.-d. art. proporționării

proporționare s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. proporționării; pl. proporționări

proporționa (a ~) (desp. -ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. proporționez, 3 proporționează; conj. prez. 1 sg. să proporționez, 3 să proporționeze

proporționa (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 proporționează

proporționa vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. proporționez, 3 sg. și pl. proporționează

PROPORȚIONARE s. v. dozare.

PROPORȚIONARE s. dozaj, dozare, potrivire. (~ substanțelor într-un amestec.)

PROPORȚIONA vb. v. doza.

PROPORȚIONA vb. a doza, a potrivi. (A ~ substanțele într-un amestec.)