opțiuni
  • info
10 definiții pentru prometeic

Explicative DEX

PROMETEIC, -Ă, prometeici, -ce, adj. 1. Care aparține lui Prometeu sau care se referă la mitul acestuia; prometeian. ♦ Fig. Uman, generos. 2. Fig. Măreț, grandios. [Pr.: -te-ic] – Prometeu (n. pr.) + suf. -ic.

PROMETEIC, -Ă, prometeici, -ce, adj. 1. Care aparține lui Prometeu sau care se referă la mitul acestuia; prometeian. ♦ Fig. Uman, generos. 2. Fig. Măreț, grandios. [Pr.: -te-ic] – Prometeu (n. pr.) + suf. -ic.

prometeic, ~ă a [At: V. ROM. noiembrie 1962, 94 / P: ~te-ic / Pl: ~ici, ~ice / E: Prometeu + -ic] 1 Care aparține lui Prometeu. 2-3 Privitor (la Prometeu sau) la mitul acestuia Si: (rar) prometeian (1-2).

PROMETEIC, -Ă adj. 1. Referitor la mitul lui Prometeu. 2. Care exprimă o sfidare, chiar sortită eșecului, împotriva unei autorități. [Pron. -te-ic. / cf. it. prometeico < Prometeu – personaj mitologic care a furat focul zeilor și l-a dăruit oamenilor].

PROMETEIC, -Ă adj. 1. referitor la (mitul lui) Prometeu; prometeian. 2. (fig.) care exprimă o revoltă, sortită eșecului, împotriva unei autorități; care crede în oameni, dornic de a acționa pentru ei; uman, generos. (< germ. prometheisch)

PROMETEIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de Prometeu sau de mitul despre acesta. 2) fig. Care vădește generozitate. 3) fig. Care se impune prin grandoare. [Sil. -te-ic] /Prometeu n. pr. + suf. ~ic

Ortografice DOOM

prometeic (desp. -te-ic) adj. m., pl. prometeici; f. prometeică, pl. prometeice

prometeic (-te-ic) adj. m., pl. prometeici; f. prometeică, pl. prometeice

prometeic adj. m. (sil. -te-ic), pl. prometeici; f. sg. prometeică, pl. prometeice

Sinonime

PROMETEIC adj. (rar) prometeian. (Mitul ~.)

PROMETEIC adj. (rar) prometeian. (Mitul ~.)

Intrare: prometeic
prometeic adjectiv
  • silabație: -te-ic info
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prometeic
  • prometeicul
  • prometeicu‑
  • prometeică
  • prometeica
plural
  • prometeici
  • prometeicii
  • prometeice
  • prometeicele
genitiv-dativ singular
  • prometeic
  • prometeicului
  • prometeice
  • prometeicei
plural
  • prometeici
  • prometeicilor
  • prometeice
  • prometeicelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prometeic, prometeicăadjectiv

  • 1. Care aparține lui Prometeu sau care se referă la mitul acestuia. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: prometeian
  • 2. Care exprimă o sfidare, chiar sortită eșecului, împotriva unei autorități. DN
  • 3. figurat Grandios, măreț. DEX '09 DEX '98
    sinonime: grandios măreț
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.