3 definiții pentru prolațiune
Explicative DEX
prolațiune sf [At: DN3 / Pl: ~ni / E: cf lat prolatio, fr prolation, it prolazione] 1 (Lin) Pronunțare. 2 Discurs, vorbire.
PROLAȚIUNE s.f. 1. (Lingv.) Pronunțare. 2. Discurs, vorbire. [Cf. lat. prolatio, fr. prolation, it. prolazione].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROLAȚIUNE s. f. 1. (lingv.) pronunțare. 2. discurs, vorbire. (< fr. prolation, lat. prolatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: prolațiune
prolațiune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
prolațiune, prolațiunisubstantiv feminin
- 1. Pronunțare. DN MDN '00sinonime: pronunțare
etimologie:
- prolatio DN MDN '00
- prolation DN MDN '00
- prolazione DN MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.