opțiuni
2 intrări
8 definiții

Explicative DEX

proidire sf [At: SCL 1960, 606 / P: pro-i~ / Pl: ~ri / E: proidi] Străbatere cu putere, cu forța.

proidi vti [At: PSALT. 219 / P: pro-i~ / Pzi: ~desc / E: slv проити, -идж] (Înv) 1-2 A străbate cu putere, cu forța.

proidésc v. tr. (vsl. pro-iti, -idon, a. î.). L. V. Străpung, străbat. V. intr. Străbat, trec pin.

Etimologice

proidi (-desc, -it), vb. – A străbate. Sl. proiziti (Tiktin). Sec. XVI-XVII, înv.

Sinonime

PROIDI vb. v. străpunge.

proidi vb. v. STRĂPUNGE.

Arhaisme și regionalisme

proidire s.f. (înv.) străbatere, trecere în forță.

PROIDI vb. (Ban., Trans. SV) A străbate, a ieși. Proidit.AC,363.. Întru ea proidesc toate fierile lunciei. PS. SEC. XVIII, 55r. Etimologie: sl. proiti (-idę). Cf. l o v i (2).

Intrare: proidire
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proidire
  • proidirea
plural
  • proidiri
  • proidirile
genitiv-dativ singular
  • proidiri
  • proidirii
plural
  • proidiri
  • proidirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: proidi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • proidi
  • proidire
  • proidit
  • proiditu‑
  • proidind
  • proidindu‑
 singular plural
  • proidește
  • proidiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • proidesc
 (să)
  • proidesc
  • proideam
  • proidii
  • proidisem
a II-a (tu)
  • proidești
 (să)
  • proidești
  • proideai
  • proidiși
  • proidiseși
a III-a (el, ea)
  • proidește
 (să)
  • proidească
  • proidea
  • proidi
  • proidise
plural I (noi)
  • proidim
 (să)
  • proidim
  • proideam
  • proidirăm
  • proidiserăm
  • proidisem
a II-a (voi)
  • proidiți
 (să)
  • proidiți
  • proideați
  • proidirăți
  • proidiserăți
  • proidiseți
a III-a (ei, ele)
  • proidesc
 (să)
  • proidească
  • proideau
  • proidiră
  • proidiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)