PROGNATÍSM s. n. Conformație a feței omului care constă în proeminența anterioară (în formă de bot) a maxilarelor sau a arcadelor dentare ale acestora. – Din fr. prognathisme.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROGNATÍSM n. Configurație anormală a feței unor oameni, caracterizată prin proeminență anterioară (în formă de bot) a maxilarelor. /<fr. prognathisme
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROGNATÍSM s.n. Caracterul, înfățișarea celor prognați; progenie. [< fr. prognathisme].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROGNATÍSM s. n. conformație a feței omului, constând în proeminența anterioară a maxilarelor; progenie. (< fr. prognathisme)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROGNATÍSM s. (MED.) progenie.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
prognatísm s. n. (sil. mf. -gna-)
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink