PROFUZIÚNE, profuziuni, s. f. (Livr.) Cantitate mare, mulțime de...; abundență, bogăție. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. profusion, lat. profusio, -onis.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROFUZIÚNE s.f. (Liv.) Cantitate mare, abundentă. ♦ Risipă. [Var. profuzie s.f. / < lat. profusio, cf. fr. profusion].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROFUZIÚNE s. f. cantitate (foarte) mare, abundență. ◊ risipă. (< fr. profusion, lat. profusio)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROFUZIÚNE s. v. abundență, belșug, bogăție, îmbelșugare, îndestulare, prisos.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
profuziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. profuziúnii; pl. profuziúni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
profuziúne s.f. Cantitate (foarte) mare, abundență. Profuziune de flori pe masă (BRĂ.). ◊ Loc.adv. Cu profuziune = din abundență, din belșug. ♦ Risipă. • pl. -i. și (înv.) profúzie s.f. / <fr. profusion, lat. profūsĭo, -onis <profundĕre „a risipi”.
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
CristinaDianaN
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Sursa: „DEXI – Dicționar explicativ ilustrat al limbii române”, Editurile ARC și GUNIVAS, 2007. -
gall