PROCURATÚRĂ, procuraturi, s. f. Organ al puterii de stat în sarcina căruia intră supravegherea aplicării și executării legilor, trimiterea infractorilor în fața justiției, susținerea acuzării înaintea instanțelor judecătorești, precum și reprezentarea intereselor statului în instanță; p. ext. clădire în care își are sediul acest organ al puterii de stat. – Din rus. prokuratura.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PROCURATÚRĂ ~i f. 1) Organ al puterii de stat care exercită supravegherea respectării legilor. 2) Clădire în care se află acest organ. /<rus. prokuratura
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROCURATÚRĂ s.f. Organ al puterii de stat care are ca sarcină supravegherea aplicării și executării legilor, trimiterea infractorilor în fața justiției, susținerea acuzării înaintea instanțelor judecătorești, precum și reprezentarea intereselor statului în instanță. [< rus. prokuratura].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PROCURATÚRĂ s. f. organ de stat cu supravegherea aplicării și respectării legilor, trimiterea infractorilor în fața justiției, susținerea acuzării înaintea instanțelor judecătorești, precum și reprezentarea intereselor statului în instanță. (< rus. prokuratura)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

procuratúră s. f., g.-d. art. procuratúrii; pl. procuratúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink