4 definiții pentru procumbent

Explicative DEX

procumbent, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~nți, ~e / E: lat procumbens] (D. tulpină) Care stă culcată pe pământ, având numai vârful îndreptat în sus.

PROCUMBENT, -Ă adj. (Despre tulpină) Care stă culcată pe pămînt, avînd numai vîrful îndreptat în sus. [< lat. procumbens].

PROCUMBENT, -Ă adj. (despre tulpini) care stă culcat pe pământ fără să formeze rădăcini adventive. (< lat. procumbens)

Ortografice DOOM

procumbent adj. m., pl. procumbenți; f. sg. procumbentă, pl. procumbente

Intrare: procumbent
procumbent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • procumbent
  • procumbentul
  • procumbentu‑
  • procumbentă
  • procumbenta
plural
  • procumbenți
  • procumbenții
  • procumbente
  • procumbentele
genitiv-dativ singular
  • procumbent
  • procumbentului
  • procumbente
  • procumbentei
plural
  • procumbenți
  • procumbenților
  • procumbente
  • procumbentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

procumbent, procumbentăadjectiv

  • 1. (Despre tulpină) Care stă culcată pe pământ, având numai vârful îndreptat în sus. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.