O definiție pentru procrință
Arhaisme și regionalisme
procrință, procrințe, s.f. (reg.) covățică în care se taie carnea pentru cârnați.
Intrare: procrință
procrință substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||