2 intrări
3 definiții
Explicative DEX
proclu sm [At: BARONZI, L. 117 / Pl: ~li / E: cf lat procus] (Îvr) Pretendent acceptat de o fată.
Proclu m. filozof neo-platonic, adversar al creștinismului (411-485).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
proclu, procli, s.m. (înv.) pretendent (acceptat de o fată).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: proclu
proclu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Proclu
Proclu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.