2 intrări
6 definiții
Explicative DEX
proclintire sf [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~ri / E: proclinti] (Med; reg) 1 Luxare. 2 (Pex) Strivire.
proclinti vtr [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~tesc / E: pro-2 + clinti] (Med; Mun) 1-2 A (se) luxa. 3-4 (Pex) A (se) strivi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
PROCLINTIRE s. v. deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, luxare, luxație, scrânteală, scrântire, scrântitură, sucire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
proclintire s. v. DEPLASARE. DEZARTICULARE. DEZARTICULAȚIE. DISLOCARE. LUXARE. LUXAȚIE. SCRÎNTEALĂ.. SCRÎNTIRE. SCRÎNTITURĂ. SUCIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROCLINTI vb. v. deplasa, dezarticula, disloca, luxa, scrânti, suci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
proclinti vb. v. DEPLASA. DEZARTICULA. DISLOCA. LUXA. SCRÎNTI. SUCI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: proclintire
proclintire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: proclinti
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)