PROCÁTOR, procatori, s. m. (Reg.) Avocat. – Din magh. prókátor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PROCÁTOR s. v. apărător, avocat, primar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

procátor, procátori, s.m. (reg.) 1. avocat. 2. (în forma: procátăr) procuror fiscal. 3. (înv.) persoană împuternicită.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

procátor (procátori), s. m. – (Trans.) Avocat. – Var. procatăr. Mag. prókátor (Tiktin).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

procátor s. m., pl. procátori
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink