PROCAÍNĂ s. f. (Farm.) Substanță cu proprietăți asemănătoare novocainei. [Pr.: -ca-i-] – Din fr. procaïne.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROCAÍNĂ s.f. Novocaină. [Pron. -ca-i-. / < fr. procaïne].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROCAÍNĂ s. f. substanță cu proprietăți asemănătoare novocainei. (< fr. procaïne)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
PROCAÍNĂ s. v. novocaină.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
procaínă s. f. (sil. -ca-i-), g.-d. art. procaínei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
procaínă s.f. 1977 (farm.) Novocaină v. mezoterapie (din fr. procaïne; cf. engl. procaine; L; DFMB, DM, LTR, DZ; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink