2 definiții pentru probic
Explicative DEX
probic s [At: ALR SN V, h 1306/2 / Pl: nct / E: ns cf srb proviti „a desfunda”] (Reg) Băț care împinge dopul la pușca de soc.
Arhaisme și regionalisme
probic, s.n. (reg.) băț care împinge dopul la pușca de soc.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: probic
probic substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)